Cel mai mare cumpărător de grâu al lumii îşi accelerează achiziţiile de la cultivatorii locali în încercarea de a-şi face stocuri în condiţiile în care coronavirusul pune în pericol oferta externă, notează Bloomberg. Egiptul a cumpărat 1,6 milioane de tone pe plan local în primele 3 săptămâni ale sezonului de recoltă început la mijlocul lunii aprilie, aproape dublul achiziţiilor efectuate în perioada similară a anului trecut.
Investițiile în drumuri înseamnă investiții în economie # Guvernul intenționează să investească masiv în infrastructura rutieră: „Investițiile în drumuri nu înseamnă numai drumuri mai bune. Înseamnă investiții în resuscitarea economiei. Pentru componenta Drumuri bune intenționăm să alocăm 1,3 miliarde de lei.”, a declarat Ion Chicu la o întâlnire cu reprezentanții Asociației Drumarilor Antreprenori din Moldova (ADAM). S-a discutat despre procesul de realizare a licitațiilor pentru construcția și reparația drumurilor și termenii de realizare a lucrărilor, dar și problema gropilor de împrumut, actualizarea regulamentului cu privire la transportarea utilajului, mărfurilor și altele. Prim-ministrul a solicitat drumarilor executarea calitativă a lucrărilor și a asigurat o atitudine corectă și rapidă din partea instituțiilor publice.
Spania va plasa în carantină toate persoanele sosite din străinătate în perioada 15-24 mai. Persoanele care sosesc din străinătate în Spania, începând de vineri până la finalul stării de urgenţă, vor fi plasate în carantină pentru 14 zile, potrivit unei decizii a guvernului de la Madrid publicate marţi şi care vizează încetinirea răspândirii noului coronavirus, transmit AFP şi Reuters. Aceste persoane plasate în izolare nu vor fi autorizate să iasă decât pentru a-şi achiziţiona produse alimentare, pentru îngrijiri medicale sau în alte ”situaţii esenţiale”, însă numai având nasul şi gura acoperite de o mască sanitară. Starea de urgenţă din Spania urmează să se încheie la 24 mai. https://bit.ly/35QdINA
Merkel şi Macron intenţionează să relaxeze controalele la frontiera germano-franceză Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au discutat marţi despre relaxarea restricţiilor la frontiera dintre ţările lor, informează dpa. Informaţia a fost confirmată de Steffen Seibert, purtător de cuvânt al şefei executivului german. Cei doi lideri încearcă să găsească o soluţie care să se aplice egal cetăţenilor germani şi francezi sau chiar şi altora, după ce majoritatea statelor europene au luat, începând cu jumătatea lunii martie, măsuri pentru a încetini răspândirea noului coronavirus.
Noua Zeelandă: Autorităţile menţin organizarea alegerilor legislative în septembrie. Comisia electorală din Noua Zeelandă a prezentat marţi un plan sanitar care să permită desfăşurarea alegerilor legislative în septembrie, în pofida pandemiei, relatează AFP. Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a convocat scrutinul din 19 septembrie la sfârşitul lunii ianuarie, când Covid-19 nu fusese declarată pandemie. Ardern a insistat ulterior că nu intenţionează să amâne aceste alegeri. În contextul în care Noua Zeelandă începe să iasă progresiv din izolarea impusă acum şapte săptămâni, comisia electorală a asigurat că a discutat cu autorităţile sanitare modalităţile de organizare a scrutinului. “În acest an, alegerile vor fi diferite din cauza COVID-19 şi vor fi luate o serie de măsuri pentru a contribui la asigurarea sănătăţii oamenilor”, a declarat comisia.
Philips va furniza ventilatoare pentru spitalele din UE. Producătorul olandez de echipamente electronice Philips a semnat un contract cu Comisia Europeană pentru furnizarea de ventilatoare medicale la spitalele din UE, au confirmat o serie de oficiali europeni şi reprezentanţii companiei olandeze, transmite Reuters. Acest acord vine însă după ce majoritatea statelor membre UE au depăşit cel mai grav moment al pandemiei de COVID-19. Şi alte companii au semnat contracte similare cu UE, în cadrul unei scheme de achiziţii comune lansate de executivul comunitar în luna martie, însă până acum nu a fost livrat niciun ventilator. Săptămâna trecută, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, a informat guvernele statelor membre că un nou contract a fost semnat cu Philips, “companie a cărei capacitate de producţie este de 15.000 de unităţi pe săptămână”, au declarat, pentru Reuters, o serie de oficiali care au participat la acea videoconferinţă. https://bit.ly/2yI20si
Prețul petrolului a crescut, depășind $30 per baril, după ce Arabia Saudită a anunțat că va reduce producția, din iunie, cu încă un milion de barili pe zi. În total, producția regatului va scădea cu 7,5 milioane de barili pe zi, de luna viitoare, cu 40% mai puțin decât producția la nivelul lunii aprilie.
Nemulţumiri în UE faţă de cheltuielile mari făcute de Germania pentru a-şi susţine companiile. Germania cheltuieşte sume mari pentru a-şi susţine campionii industriali afectaţi de criză, însă acest lucru provoacă nemulţumiri în rândul partenerilor europeni cu o putere financiară mai mică, îngrijoraţi de slăbirea concurenţei în sânul UE, transmite AFP. “La ora actuală, jumătate din ajutoarele de stat acordate companiilor europene au fost date de Germania”, a constatat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, cu prilejul unei întâlniri cu un grup de jurnalişti. “Ajutoarele sunt acordate de cei care pot face acest lucru. Dacă unul poate da mai mult decât altul vom prejudicia condiţiile de concurenţă. Piaţa unică va fi puternic afectată de modul în care ajutoarele de stat vor fi acordate”, avertizează fostul ministru spaniol al Afacerilor Externe. https://bit.ly/3fKqYHS
Companiile chineze se grăbesc să exploateze penuria de echipamente medicale la nivel mondial Cu pandemia făcând ravagii în mari părţi din SUA, Europa şi restul lumii, cererea globală de echipamente de protecţie şi dispozitive medicale ca ventilatoarele a depăşit rapid capacitatea de producţie a majorităţii ţărilor, scrie Financial Times. Chiar înainte de pandemie, producătorii chinezi de echipamente medicale se dezvoltau rapid, însă pentru a onora cererea în creştere puternică din acest an, aceştia îşi cresc producţia şi mai mult.
Christine Lagarde, preşedinta BCE, a implorat guvernele statelor membre ale zonei euro să vină cu o reacţie comună fiscală mai puternică la criza economică provocată de pandemie, avertizând cu privire la divergentele dintre statele membre ale blocului, potrivit Financial Times. BCE s-a angajat deja să achiziţioneze active de peste 1.000 miliarde de euro în acest an şi să ofere băncilor credite ultraieftine de aproximativ 3.000 miliarde de euro, eliberând de asemenea capital de peste 120 miliarde de euro pentru ca băncile să susţină economia zonei euro.
Portugalia, Spania şi Italia cer introducerea unui venit minim comun la nivel de bloc. Oficialii portughezi, spanioli şi italieni cer crearea unui sistem european pentru introducerea unui venit minim, considerând solidaritatea drept un mijloc de atenuare a crizei provocate de pandemie, notează Euractiv. Cele trei ţări au arătat că UE are nevoie de un cadru comun privind venitul minim pentru ca toate ţările să-şi poată stabili un venit minim adecvat şi adaptat la nivelul de trai şi stilul de viaţă propriu.
Joaca de-a recesiunea: în timp ce antreprenorii polonezi protestează pentru că pe timp de criză cumplită ajutorul de la stat lipseşte, guvernul vorbeşte de creştere economică neîntreruptă. Pe hârtie, economia poloneză stă cel mai bine din Europa. Drumul Poloniei prin actuala criză economică este într-un fel unic în Europa. Deşi guvernul a desfăşurat un arsenal impresionant, pe hârtie, de măsuri anticriză, iar Comisia Europeană îi proroceşte cea mai uşoară recesiune din UE, proprietarii de afaceri au ieşit să protesteze în plină pandemie de COVID-19 cerând ajutor real. https://bit.ly/3coD2wF
Este pe primul loc pe agenda multor ţări din Europa. Revenirea călătoriilor şi turismului după perioada pandemiei de Covid-19 este următoarea migrenă cu care se confruntă guvernele din regiunea Europei emergente, în special cele în care turismul reprezintă o cotă mare din activitatea economică, cum ar fi Croaţia, Muntenegru, Albania, Bulgaria şi Georgia. Prima iniţiativă de impulsionare a revenirii turismului vine de fapt din partea statelor baltice, unde premierii Letoniei, Lituaniei şi Estoniei au convenit săptămâna trecută să-şi deschidă reciproc frontierele pentru cetăţenii lor începând din 5 mai, creând o „bulă turistică” baltică în interiorul UE. „Este un mare pas spre viaţa normală”, scria premierul eston Juri Ratas pe Twitter. https://bit.ly/3fEAmgg
@omniapres.md
