Germania vrea să relaxeze fiscalitatea – Cronica zilei

Germania vrea să relaxeze fiscalitatea în pofida unei scăderi dramatice a veniturilor din taxe Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat joi că scăderea dramatică a veniturilor din taxe nu va opri guvernul de la Berlin să prezinte luna viitoare un pachet de stimulente fiscale, în ideea de a ajuta companiile să îşi revină după criza coronavirusului, transmite Reuters. Economia Germaniei, motorul Europei, se confruntă cu cea mai gravă recesiune de după cel de al doilea război mondial, chiar dacă măsurile de izolare, care au fost introduse pentru a ţine sub control răspândirea virusului, sunt eliminate treptat. Oprirea activităţii economice duce la diminuarea veniturilor din taxe, ceea ce va provoca o gaură uriaşă în finanţele publice. Conform celor mai recente estimări anunţate joi de Olaf Scholz, Germania se aşteaptă ca în 2020 veniturile din taxe la toate nivelele statului să fie mai mici cu 98,6 miliarde euro decât se prognoza anterior. Pe termen mediu, până în 2024, gaura în veniturile din taxe ale Germaniei ar urma să se agraveze până la 315,9 miliarde euro. În pofida diminuării veniturilor din taxe, ministrul german al Finanţelor a spus foarte clar că el este în favoare adoptării unei politici fiscale mai expansive, pentru a scoate economia din criză. “La începutul lunii iunie, noi în Guvern vrem să ajungem la un acord cu privire la un pachet complet de măsuri, un pachet de stimulente economice care ar trebui să dea un nou impuls creşterii economice”, a spus Olaf Scholz. https://bit.ly/3dPSmTj

• Comisia Europeană a decis astăzi, 14 mai, să notifice toate statele membre ale UE (cu excepţia Ciprului, având în vedere derogarea de care beneficiază acest stat membru) şi Regatului Unit, din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate. Regulamentul stabileşte cerinţe de prevenire şi reacţie la întreruperile potenţiale ale aprovizionării cu gaze în UE. În acest scop, ţările membre trebuie să aibă planuri de acţiune preventivă şi de urgenţă, precum şi acorduri de solidaritate clare. Statele membre vizate şi Regatul Unit au la dispoziţie patru luni pentru a răspunde Comisiei. https://bit.ly/3cyizpb

• Comisia solicită tuturor statelor să pună corect în aplicare normele UE privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Comisia Europeană a decis, joi, să trimită scrisori de punere în întârziere tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (cu excepţia Ciprului şi Marii Britanii), din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement. https://bit.ly/3fQRa3G

• Grecia extinde până la 15 iunie interdicţia de intrare pentru cetăţenii din ţări terţe. Guvernul grec a decis joi extinderea până la 15 iunie a interdicţiei de intrare pentru cetăţenii din terţe ţări, cu excepţia celor din spaţiul Schengen, a anunţat agenţia de presă macedoneană MIA. Restricţionarea tuturor conexiunilor cu Albania, Macedonia de Nord, Italia, Spania, emisă de ministerele pentru Protecţie Civilă, Sănătate, Interne, Infrastructură, Politică de transport maritim şi insular, rămâne în vigoare până vineri, 15 mai, la ora 15:00. În ceea ce priveşte posibila extindere a acestei măsuri şi regulile pentru sezonul turistic 2020, purtătorul de cuvânt al guvernului grec Stelios Petsas a declarat joi pentru corespondentul MIA la Atena că guvernul urmează să prezinte planul pentru turism în zilele următoare.

• Suedia prelungeşte până la 15 iunie interdicţia de intrare pentru cetăţenii din afara UE. Suedia va prelungi cu 30 de zile, până la 15 iunie, interdicţia de intrare pe teritoriul ţării pentru cetăţenii statelor din afara Uniunii Europene, în cadrul măsurilor de combatere a epidemiei de COVID-19, a anunţat joi premierul Stefan Lofven, după o şedinţă a executivului, transmite DPA. Potrivit guvernului, decizia este conformă unei recomandări a Comisiei Europene. În schimb, cetăţenii statelor Uniunii Europene şi cei din ţările non-UE, dar membre ale spaţiului Schengen (Elveţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia), vor avea permisiunea de intrare pe teritoriul Suediei. Aceeaşi prevedere li se aplică şi cetăţenilor sau rezidenţilor din Suedia. https://bit.ly/366b6Lx

• Donald Trump nu vrea să vorbească ”’momentan” cu Xi Jiping. Preşedintele american Donald Trump a afirmat joi că nu doreşte, “pentru moment”, să vorbească cu omologul său chinez Xi Jinping, ameninţând chiar să întrerupă “orice relaţie” cu Beijingul din cauza atitudinii acestuia faţă de noul coronavirus, transmite AFP. “Am o relaţie foarte bună cu el, dar pentru moment nu vreau să-i vorbesc”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox Business Network. https://bit.ly/2AtZ03c

• Donald Trump se declară “dezamăgit” de China şi afirmă că acordul comercial este afectat de pandemie Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a declarat joi “dezamăgit” de China, afirmând că actuala criză generată de pandemie afectează acordul comercial bilateral, informează agenţia de presă Reuters. “Sunt foarte dezamăgit de China. Nu ar fi trebuit să permită să se întâmple acest lucru. Eu am creat un acord comercial major, iar acum pot spune că pentru mine nu mai este acelaşi lucru. Abia se uscase cerneala şi a apărut pandemia. Nu mi se mai pare la fel”, a declarat Donald Trump într-un interviu acordat postului Fox Business.

• Bulgaria: Protest al ultranaţionaliştilor la Sofia împotriva modului de gestionare a crizei COVID-19.  În jur de 2.000 de susţinători ai unui partid ultranaţionalist şi pro-rus bulgar au mărşăluit joi prin centrul Sofiei, acuzând guvernul pentru restricţiile impuse în combaterea epidemiei de COVID-19, transmite Reuters. Protestatarii au agitat drapele naţionale şi ale partidului Vazrajdane (Renaşterea), şi au strigat ‘Demisia’ şi ‘Mafia’, pentru a-şi exprima nemulţumirea pentru faptul că guvernul de centru-dreapta, condus de Boiko Borisov, a prelungit restricţiile până la 14 iunie. Marşul a fost primul protest public desfăşurat în Bulgaria după introducerea stării de urgenţă în urmă cu două luni. Şcolile, restaurantele şi barurile au fost închise, iar multe afaceri şi-au limitat sau oprit activitatea din cauza restricţiilor şi a cererii reduse. https://bit.ly/2Z2FTHz

• Bruxellesul vrea ca Ungaria să revină printre ”democraţiile incontestabile” Ungaria trebuie să revină în tabăra adevăratelor democraţii, a pledat joi vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, reafirmând “preocuparea” executivului european faţă de puterile extinse acordate şefului guvernului ungar Viktor Orban în contextul stării de urgenţă instituite în cadrul combaterii epidemiei de COVID-19, potrivit France Presse. În cursul unei dezbateri în Parlamentul European cu privire la situaţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Ungaria, la care prim-ministrul naţionalist a refuzat să participe, Vera Jourova, responsabilă în special cu monitorizarea respectării statului de drept în UE, a subliniat totuşi că executivul european nu intenţionează “pentru moment” să înceapă o procedură de infringement împotriva Budapestei. https://bit.ly/3bzcis2

• Guvernul Ungariei ia în calcul o relaxare a unor restricţii în Budapesta. Guvernul Ungariei ia în considerare posibilitatea relaxării unor restricţii ce au fost adoptate pentru combaterea răspândirii noului tip de coronavirus în Budapesta, începând de săptămâna viitoare, în condiţiile în care numărul de contaminări a început să scadă, a anunţat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, informează Reuters. Gulyas a declarat în timpul unei conferinţe de presă online că relaxarea restricţiilor va intra în vigoare de lunea viitoare, după discuţii cu primarul Budapestei. Gulyas nu a precizat în ce va consta această relaxare. De asemenea, hotelurile din afara Budapestei vor putea redeschide începând de săptămâna viitoare, a mai spus el. Gulyas a mai declarat că executivul ungar ar putea pune capăt la sfârşitul lunii iunie atribuţiilor speciale pe care şi le-a asumat conform stării de urgenţă, în funcţie de evoluţia pandemiei.

• Polonia: Alegerile prezidenţiale amânate ar putea avea loc în 28 iunie. Data cea mai probabilă a alegerilor prezidenţiale din Polonia este 28 iunie, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varşovia, Michal Dworczyk, citat de dpa. Politicienii şi liderii naţionali polonezi au dezbătut până în ultimul moment data la care va avea loc scrutinul programat iniţial în 10 mai. Opoziţia a argumentat că organizarea alegerilor în contextul epidemiei de coronavirus periclitează sănătatea publică şi că votarea nu se poate face exclusiv prin corespondenţă, aşa cum dorea partidul conservator de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS). În ultimul moment, din lipsă de timp, PiS a suspendat alegerile. Luni, parlamentul a aprobat modificarea legii electorale, permiţând celor circa 30 de milioane de alegători să opteze între votul prin poştă sau prin prezentarea la urne.

• # TVR Moldova – România vrea o creştere a prezenţei militare a SUA pe teritoriul său  https://bit.ly/35Zivwa

• Premierul polonez cere majorarea bugetului destinat politicii agricole comune. Polonia a cerut Uniunii Europene să majoreze cu 10% bugetul destinat politicii agricole comune (PAC) în următorii şapte ani, informează joi AFP. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat miercuri că a făcut această propunere într-o scrisoare trimisă în ajun liderilor statelor membre UE şi preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen. În 2018, CE a propus o alocare globală de 324.2 miliarde de euro pentru PAC, cel mai mare buget european, deosebit de important mai ales pentru Franţa, Polonia şi Spania. “Polonia încearcă să îşi convingă partenerii să asigure cel mai mare buget (UE) posibil”, a declarat presei Morawiecki. Şeful executivului de la Varşovia a adăugat că “lupta împotriva paradisurilor fiscale” este o metodă bună pentru a finanţa politica agricolă comună europeană. https://bit.ly/2WWjTLQ

• Franţa: Parlamentul francez a adoptat un proiect de lege controversat împotriva urii online Parlamentul francez a adoptat miercuri un proiect de lege controversat care urmăreşte să combată discursul urii în mediul online, ai cărei detractori susţin că le va oferi marilor platforme o putere sporită de cenzură, relatează AFP. Potrivit deputaţilor majorităţii prezidenţiale, iniţiatorii proiectului, “materialele care instigă la ură, deja mult prea prezente pe internet, au explodat în ultimele săptămâni” în timpul izolării şi “ne arată, încă o dată, urgenţa de a reglementa reţelele sociale”. Pe model german, platformele şi motoarele de căutare vor fi obligate să retragă în 24 de ore materialele “vizibil” necorespunzătoare, în caz contrar riscând să fie condamnate la amenzi de până la 1,25 milioane de euro. Sunt vizate actele de incitare la ură, violenţa, injuriile cu caracter rasist sau chiar religios. https://bit.ly/2yXfK2d

• Bulgaria şi România, printre ţările cu cei mai mulţi angajaţi în companii de mărime medie. Procentajul cetăţenilor care lucrau în 2017 în companii de mărime medie din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene era de 16,9%, cel mai ridicat nivel fiind în Luxemburg (25%), Lituania (23%), Estonia şi Letonia (ambele cu 22%), Bulgaria (21,2%) şi România (20,5%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). De asemenea, procentajul celor care lucrau în mici întreprinderi era de 50% în 2017, cel mai ridicat nivel fiind în Portugalia (61%), Spania (58%), Letonia şi Estonia (ambele cu 57%) şi Slovacia (56%). În România, procentajul este de 44,4%. https://bit.ly/2Z0NZk7

• Curtea Constituțională a Germaniei vrea pielea euro și a Uniunii Europene? Într-adevăr, hotărârea sa din 5 mai, marcată cu pecetea unei suveranități obtuze, subminează pilonul pe care se sprijină Uniunea, superioritatea dreptului european față de drepturile naționale și pune sub semnul întrebării legalitatea răscumpărării datoriilor publice prin Banca Centrală Europeană (BCE) care a susținut creșterea. Prin această decizie, judecătorii din Karlsruhe au provocat un tsunami care amenință fundamentele unei Uniuni deja grav afectate de criza coronavirusului. Dacă Germania se va dezangaja dintr-o aventură europeană percepută de Curtea Constituțională ca o amenințare la interesele germane, UE și, prin urmare, euro nu ar supraviețui, solidaritatea sa financiară fiind esențială pentru a spera să depășească recesiunea profundă care se anunță. https://bit.ly/3dVmkW7

• Sistemul universităţilor de stat din California, cel mai mare din Statele Unite, a anulat cursurile care urmau să aibă loc în campus în semestrul de toamnă şi le-a transferat în online, din cauza noului coronavirus, în timp ce comitatul Los Angeles a anunţat că ordinul ca oamenii să stea acasă va fi prelungit probabil cu trei luni, transmite Reuters. ”Universitatea noastră este un loc unde, fără restricţii şi cu participare integrală, se reunesc zilnic peste 500.000 de persoane. Din păcate, această abordare nu este în cărţi în momentul de faţă”, a declarat rectorul Timothy White. https://bit.ly/2WYrqd0

• Grupul aerospaţial european Airbus analizează planuri de restructurare care implică posibilitatea unor concedieri masive, pregătindu-se pentru o criză prelungită a noului coronavirus, după ce a trimis în şomaj tehnic mii de angajaţi, au declarat surse din industrie care au precizat că decizia nu este iminentă, transmite Reuters. https://bit.ly/2WWHlse  (unii văd soluții și restructurarea prin concedieri masive)

• Înalt Reprezentantul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell a declarat marți în cadrul unei întâlniri virtuale cu miniștrii apărării din statele membre UE că China a cenzurat un mesaj comun al celor 27 de state, cu acordul ambasadorului UE în China, ceea ce nu se va mai întâmpla în viitor, fiind o decizie care trebuie luată de ierarhia administrative a EEAS. https://politi.co/2Z3eFkm

• Un studiu realizat în Hong Kong care a analizat 7324 de cazuri din China arată că doar într-un singur caz virusul a fost transmis în aer liber. Este vorba de două persoane care au discutat pe stradă, în 25 ianuarie, unul dintre ei fiind recent întors din Wuhan și care a prezentat primele simptome în 1 februarie.

• Abandonarea Italiei şi pericolul dezintegrării zonei euroÎn septembrie 1992 când George Soros a „spart“ Banca Angliei, nu numai lira sterlină s-a prăbuşit. Lira italiană a avut de asemenea de suferit, acela fiind ultimul episod dintr-o întreagă serie de devaluări ale monedei în secolul 20, scrie Bloomberg. În acele momente de haos, resentimentele creşteau puternic în faţa indiferenţei aliaţilor europeni, în special a  Germaniei. Acele amintiri ale haosului de pe pieţe reies acum la supraţă în contextul pandemiei, împreună cu vechile diviziuni. Italia a reuşit să devină un membru fondator al euro, însă acuzaţiile reciproce nu sunt niciodată prea departe de suprafaţă, ca şi îndoielile unor sceptici ca miliardarul Soros sau câştigătorul Premiului Nobel Joseph Stiglitz, care cred că este doar o chestiune de timp până când uniunea imperfectă a unor economii divergente se va dezintegra în cele din urmă. https://bit.ly/2Z3gjm2

• Guvernele au emis mai multe datorii ca oricând în aprilie. Impactul economic al pandemiei a determinat guvernele să emită mai multe datorii decât oricând în aprilie, relevă datele Institute of International Finance, scrie CNBC. Emisiunile de datorii la nivel mondial au atins un nivel record de 2.600 mld. $ luna trecută. „Este înfricoşător, dar este un pas necesar“, arată Emre Tiftik, din cadrul IIF. FMI avertiza recent că o creştere rapidă a datoriilor publice la nivel mondial ar putea pune probleme odată ce va trece ameninţarea pandemiei.

• BCE respinge plângerile băncilor privind dobânzile negative. Respingând argumentele băncilor că dobânzile negative adoptate de BCE reprezintă o cauză majoră din spatele câştigurilor lor firave, economiştii băncii au calculat că politica controversată a avut un impact „în mare măsură neutru“ asupra profitabilităţii sectorului bancar, notează Financial Times. Calculele acestora ar putea fi contestate de unii executivi din sector, care se plângă că dobânzile negative le-au erodat şi mai mult profiturile deja slăbite.

• Preţurile de consum din SUA au înregistrat cea mai puternică scădere de la Marea Recesiune în aprilie, împinse în jos de o prăbuşire a cererii de benzină şi servicii, relatează Reuters. Indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,8% luna trecută, după un declin de 0,4% în martie, aceasta fiind cea mai puternică scădere din decembrie 2008, când economia se afla în mijlocul unei recesiuni.

• Constructorii chinezi iau cu asalt piaţa poloneză Guvernul polonez ar trebui să instituie proceduri mai bune pentru protejarea intereselor constructorilor locali şi în special pentru limitarea accesului rivalilor asiatici, avertizează oficialii din sectorul local al construcţiilor după ce un contract de 4 miliarde de zloţi în domeniul feroviar a fost acordat unui consorţiu cu două companii chineze, potrivit Warsaw Voice.

• Trump îşi afirmă “dezacordul profund” faţă de doctorul Anthony Fauci în privinţa redeschiderii şcolilor. Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că nu este de acord cu consilierul său expert în boli infecţioase, doctorul Anthony Fauci, pe subiectul redeschiderii şcolilor, informează AFP şi Reuters. Întrebarea dacă elevii şi studenţii americani ar trebui să reia sau nu cursurile în septembrie pare să se contureze ca un punct de divergenţă între liderul de la Casa Albă şi consilierul său. În faţa senatorilor americani, doctorul Anthony Fauci a atras atenţia asupra consecinţelor potenţial foarte grave ale unei relaxări prea rapide a măsurilor restrictive. El a explicat cu această ocazie că, probabil, un vaccin nu va fi disponibil la data la care vor fi reluate cursurile şi a recomandat prudenţă statelor care doresc să ridice măsurile de izolare. https://bit.ly/3bubJzB