Coronavirusul reaprinde naţionalismul alimentar – Cronica zilei

Gastronaţionaliştii Europei au găsit o nouă scuză: recuperarea de pe urma crizei coronavirusului, scrie Politico. Guvernele profită de pandemie pentru a promova o agendă protecţionistă care pune semnul egal între consumul produselor locale şi patriotism, iar unii avertizează că acest gen de jingoism culinar ameninţă piaţa comună europeană.

Comisia Europeană cere Bulgariei să elimine legea care cere le retailerilor să favorizeze produsele locale Comisia Europeană a anunţat că a trimis Bulgariei o notificare oficială în care-i cere să elimine măsurile discriminatorii ce-i obligă pe retaileri să favorizeze produsele alimentare locale, relatează Seenews. Legea restricţionează circulaţia liberă a bunurilor în interiorul UE, creând condiţii mai avantajoase de comercializare a produselor alimentare pentru producătorii locali, arată Comisia.


  • Ion Chicu. De la 1 iunie, majoritatea restricţiilor vor fi ridicate, dar până atunci cetăţenii trebuie să fie prudenţi şi să respecte regulile. Sunt declaraţiile premierului Ion Chicu, făcute după şedinţa de lucru a conducerii de vârf a ţării, transmite IPN. Ion Chicu a anticipat că la 31 mai ar putea fi redeschise pieţele din Chişinău şi Bălţi şi sectorul HoReCa își va putea relua activitatea. Astăzi, 18 mai, Guvernul va aproba unele proiecte de legi care cuprind acţiuni menite să acorde suport adiţional cetăţenilor şi agenţilor economici care au fost afectați de situația epidemiologică, inclusiv este vorba despre sectorul turistic.  Ion Chicu a venit cu îndemnul către turiști să-şi reprogrameze vacanţele pentru a menţine sectorul turistic sustenabil.


  • Americanii nu mai vor să audă de chinezi. Oficialii americani pun la cale propuneri de încurajare a companiilor din SUA să-şi retragă operaţiunile sau furnizorii cheie din China, în timp ce americanii de rând nu mai sunt dispuşi să cumpere produse fabricate în această ţară. Legislatorii şi oficialii din SUA vor să încurajeze com­pa­niile americane să se retragă din China prin reduceri de taxe, noi reglementări şi subvenţii atent structurate, scrie Reuters. Printre idei se numără şi crearea unui „fond de reshoring“ cu capital iniţial de 25 miliarde de dolari, destinat încurajării companiilor să-şi restrângă drastic relaţiile cu China. https://bit.ly/2zNs2dF


  • Oficial ungar: Uzina BMW din Debrecen va fi construită. Uzina BMW din Debrecen va fi construită, toate părţile urmând să-şi ţină promisiunile şi să-i respecte obligaţiile incluse în contractul privind construirea acesteia, anunţată în 2018, a declarat ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto, scrie Budapest Business Journal. Valoarea investiţiei depăşeşte 1 mi­liard de euro, guvernul ungar oferind finanţare de 34,7 milioane de euro.


  • Chicu îl numește „coțcar” pe acționarul principal Avia Invest, care cere despăgubiri de 885 de milioane de euro de la Guvern (VIDEO)  „Ei cred că acest Guvern e acel din 2013, că poți să-l duci după deget, să-l sperii cu 885 de milioane sau nu știu ce, să faci un Photoshop și să spui că e un articol în New York… Ăștia-s coțcari care, din nefericirea și rușinea noastră ca stat, am scăpat aeroportul la niște coțcari. Acum ei îs așa de tari… ați văzut că săptămâna trecută au spus că aduc 170 de milioane”, a declarat Ion Chicu, întrebat despre acțiunile acționarului principal al Avia Invest. https://bit.ly/2LDNO6a


  • Statul ceh ar putea cumpăra până la 100% din grupul aerian Smartwings. Guvernul Cehiei ar putea achiziţiona până la 100% din acţiunile operatorului aerian Smartwings, proprietarul Czech Airlines, sau ar putea oferi companiei aeriene naţionale credite garantate de stat, a anunţat ministrul ceh al industriei Karel Havlicek, relatează Reuters. Acesta a adăugat că o decizie în acest sens ar urma să fie luată până la sfârşitul lunii iunie. Grupul este de interes strategic, a subliniat Havlicek.


  • Experţi: Industria cărbunelui nu-şi va mai reveni după criza coronavirusului. Industria mondială a cărbunelui „nu-şi va mai reveni niciodată“ de pe urma pandemiei, anticipează observatori ai acesteia, pentru că criza a dovedit că energia regenerabilă este mai ieftină pentru consumatori şi un pariu mai sigur pentru investitori, notează The Guardian. O reorientare pe termen lung dinspre combustibilii fosili s-a accelerat în timpul perioadei de carantină, oferind noi dovezi că gradul de utilizare a cărbunelui a atins probabil maximul după peste 200 de ani.


  • Portugalia suspendă importul de deşeuri străine. Portugalia, care atrage de obicei volume uriaşe de gunoi din alte state europene graţie comisioanelor sale scăzute de management al reziduurilor, şi-a suspendat importurile de reziduuri până la sfârşitul acestui an pentru a-şi proteja capacitatea de administrare a reziduurilor locale, potrivit Euractiv. Ţara a blocat deja intrarea a 246.000 de tone de gunoi de la începutul anului. Noi importuri nu vor fi acceptate.


  • Guvernul ungar anunţă un program de 230 mil. de euro pentru stimularea creării de noi locuri de muncă. Guvernul Ungariei lansează un program de 80 mi­liarde de forinţi (230 milioane de euro) pentru susţinerea creării de noi locuri de muncă prin oferirea de subvenţii salariale companiilor care fac noi angajări, a anunţat secretarul de stat din cadrul ministerului ungar al inovaţiei şi tehnologiei, Sandor Bodo, potrivit Budapest Business Journal. Programul ar putea susţine 70.000 de oameni în găsirea unui loc de muncă, a adăugat acesta.


  • Comisia Europeană cere Bulgariei să elimine legea care cere le retailerilor să favorizeze produsele locale Comisia Europeană a anunţat că a trimis Bulgariei o notificare oficială în care-i cere să elimine măsurile discriminatorii ce-i obligă pe retaileri să favorizeze produsele alimentare locale, relatează Seenews. Legea restricţionează circulaţia liberă a bunurilor în interiorul UE, creând condiţii mai avantajoase de comercializare a produselor alimentare pentru producătorii locali, arată Comisia.


  • La nivelul Uniunii Europene se înregistrează 1,48 milioane de cazuri de coronavirus şi 89.564 de morţi. Pe plan mondial se înregistrează 4,76 milioane de cazuri de coronavirus şi 316.898 de decese. Numărul deceselor creşte mai lent în Spania, dar bilanţul total arată peste 27.700 de morţi. Bilanţul epidemic a ajuns la 27.709 morţi în Spania, cu 59 de decese produse în ultimele 24 de ore, anunţă Ministerul Sănătăţii de la Madrid, potrivit publicaţiei El Mundo. În ultimele 24 de ore, în Spania au fost raportate 285 de noi cazuri de coronavirus, numărul total de infecţii ajungând la 231.606.


  • Germania intră într-o recesiune istorică, dar nemţii nu se gândesc la austeritate. Mai puţin de două săptămâni de carantină oficială au dus la scăderea cheltuielilor consumatorilor şi a investiţiilor de capital. Cheltuielile guvernamentale şi construcţiile au adus o oarecare stabilizare. Faptul că majoritatea şantierelor de construcţii au rămas deschise a ajutat. În condiţiile în care restricţiile anticoronavirus vor fi ridicate treptat, economia germană va suferi probabil mult mai mult în trimestrul doi. Deşi situaţia este gravă, Germania o duce mai bine decât mare parte a restului ţărilor membre ale zonei euro. Franţa, Italia şi Spania au suferit toate scăderi de aproximativ 5% în primul trimestru. https://bit.ly/36klGPn

  • O analiză comparativă – Consumul, industria şi construcţiile au ajutat economiile din România, Ungaria şi Polonia să evolueze mai bine decât restul UE în primul trimestru, frontiera dintre marea încetinire şi marea recesiune. Economiile statelor est-europene, în principal România, Ungaria şi Polonia, s-au descurcat în general mai bine decât s-a anticipat în primul trimestru, care a marcat sfârşitul marii încetiniri sin­cro­nizate şi începutul a ceea ce este descris a fi cea mai severă recesiune de decenii pentru zona euro, mulţumită consumului intern, producţiei industriale şi construcţiilor. Însă analiştii avertizează că răul nu va ocoli nici Estul, dar va lovi foarte disproporţionat. Ce se va întâmpla în continuare depinde de cât de rapid îşi revine zona euro. https://bit.ly/2X5mMKu

  • Comisia Europeană cere Bulgariei să elimine legea care cere le retailerilor să favorizeze produsele locale Comisia Europeană a anunţat că a trimis Bulgariei o notificare oficială în care-i cere să elimine măsurile discriminatorii ce-i obligă pe retaileri să favorizeze produsele alimentare locale, relatează Seenews. Legea restricţionează circulaţia liberă a bunurilor în interiorul UE, creând condiţii mai avantajoase de comercializare a produselor alimentare pentru producătorii locali, arată Comisia.

  • Franţa vrea să impună o taxă digitală în acest an indiferent dacă se va ajunge la un acord internaţional în acest sens sau nu. Franţa va taxa marile businessuri digitale în acest an indiferent dacă se vor face sau nu progrese în sensul adoptării unei astfel de taxe la nivel internaţional, a anunţat ministrul francez al finanţelor Bruno Le Maire, adăugând că această taxă n-a fost niciodată mai justificată sau mai necesară ca acum, scrie Euractiv. Aproape 140 de ţări din cadrul OCDE negociază prima revizuire majoră a regulilor fiscale din mai mult de o generaţie.

  • Polonia face planuri să-şi salveze compania aeriană naţională. În condiţiile în care zborurile internaţionale şi interne ale LOT sunt suspendate cel puţin până la sfârşitul lunii mai, iar costurile lunare ale companiei aeriene se ridică la 2 miliarde de zloţi (440 mld. euro), ministrul polonez al activelor de stat Jacek Sasin a declarat într-un interviu recent că se fac planuri pentru susţinerea companiei, potrivit The First News. Compania nu cere subvenţii în mod deschis, preferând să încerce să-şi diminueze costurile.

  • Ludovic Orban: Trebuie să îi ferim pe români de unii care se pare că nu înțeleg, o minoritate care se manifestă de multe ori agresiv și în ciuda regulilor/ Am trecut de la stare de alertă la stare de alertă maximă Ludovic Orban a declarat, la începutul ședinței de guvern de luni, că România a trecut de la ”stare de la alertă la stare de alertă maximă”, având în vedere că autoritățile pot emite și amenzi de astăzi. Orban a subliniat că 98% dintre români au respectat regulile și că aceștia trebuie feriți de ”unii care se pare că nu înțeleg, o minoritate care se manifestă de multe ori agresiv și în pofida legii”. Premierul a mai anunțat că a convocat, la ora 19:00, toate instituțiile statului cu drept de control pentru a pune la punct un plan pentru respectarea tuturor măsurilor prevăzute în timpul stării de alertă: ”Suntem democrație, dar nu suntem anarhie”, a precizat Orban: https://bit.ly/2WDBOYN

  • Ungaria: 75% din pieţele locale sunt deschise. Potrivit unui sondaj al Camerei Naţionale pentru Agricultură (NAK), peste 75% din pieţele tradiţionale şi 65% din pieţele destinate producătorilor locali au fost redeschise, scrie Budapest Business Journal. În condiţiile în care acestea vor juca un rol şi mai important în aprovizionarea cu bunuri, NAK face apel la autorităţile locale şi operatorii pieţelor să nu restricţioneze distribuţia de legume, fructe şi produse locale.

  • Agenţiile de rating se apără în faţa acuzaţiilor că ar amplifica actuala criză prin retrogradări. Agenţiile de rating au retrogradat într-un ritm fără precedent ratingul companiilor, iar un organism de supraveghere european intenţionează să analizeze impactul acestor retrogradări la scară largă asupra pieţelor şi sistemului financiar, notează Les Echos. Moody’s respinge acuzaţiile că deciziiile sale ar avea un efect de amplificare a crizei actuale.

  • Grecia se pregăteşte cu teamă să-şi redeschidă plajele în vremea pandemiei.  Turiştii care vor alege arhipelagul grecesc pentru a-şi petrece vacanţa de vară din acest an vor descoperi probabil că tradiţionalul pachet de vacanţă a fost dat peste cap de pandemie. În urma interdicţiei impuse de guvernul grec de vizitare a insulelor, unele dintre cele mai populare destinaţii europene au rămas pustii la începutul unui sezon care are o importanţă majoră pentru economia Greciei. Acum, hotelierii speră că lucrurile se vor schimba în momentul în care Grecia se va redeschide pentru turişi la începutul lunii iulie. „Anul trecut am suferit de supraturism şi discutam cum îl putem controla. Acum, avem zero turism, dar cel puţin am scăpat de Covid. Marea întrebare este dacă acest sezon poate fi salvat“, spune Antonis Iliopoulos, preşedinte al asociaţiei hotelierilor din Santorini, una dintre cele mai populare insule ale Greciei. https://bit.ly/2X3vwAI

  • Franţa: premierul promite 18 mld. euro pentru sectorul turismului şi dă liber francezilor la vacanţe în Franţa. Turismul se confruntă probabil cu cel mai sever test din istoria sa modernă, iar din moment ce acesta constituie unul dintre sectoarele strategice ale economiei franceze, salvarea sa reprezintă o prioritate naţională, a anunţat premierul francez Edouard Philippe, potrivit La Tribune. Francezii vor putea pleca în vacanţă în Franţa în această vară în pofida COVID-19, a anunţat guvernul francez, degajând într-o oarecare măsură perspectivele sectorului de turism căruia statul francez îi va consacra un efort total de 18 miliarde de euro.

  • SUA: Mike Pompeo atrage atenţia Chinei să nu intervină în activitatea jurnaliştilor americani din Hong Kong Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat duminică că i-a atras atenţia faptul că guvernul chinez a ameninţat că va interveni în activitatea jurnaliştilor americani din Hong Kong şi a spus că orice decizie care afectează autonomia Hong Kong-ului ar putea influenţa evaluarea statutului acestui teritoriu de către SUA, transmite Reuters. “Aceşti jurnalişti sunt membri ai unei prese libere, nu cadre care fac propagandă, iar raportările lor valoroase informează cetăţenii chinezi şi lumea întreagă”, a declarat Mike Pompeo.

  • Rusia a lansat o anchetă care are drept ţintă Financial Times şi New York Times după ce cele două publicaţii au susţinut că autorităţile locale din această ţară ar raporta un număr de decese mult mai scăzut decât cel real, notează Euractiv. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus al afacerilor externe Maria Zakharova a cerut FT şi NYT să retracteze „dezinformările“, adăugând că scrisori oficiale au fost trimise către editorii şefi ai celor două ziare.

  • Premierii Italiei și Marii Britanii avertizează că lumea ar trebui să se obişnuiască să trăiască cu noul coronavirus, pentru că nu se ştie când și dacă va exista un vaccin. Premierul britanic Boris Johnson şi premierul italian Giuseppe Conte le-au transmis duminică cetăţenilor lor că lumea trebuie să se adapteze pentru a trăi cu noul coronavirus şi nu poate aştepta să fie salvată prin dezvoltarea unui vaccin. Comentariile separate exprimate de cei doi lideri au avut loc în timp ce naţiuni din întreaga lume şi statele americane se luptă cu relansarea economiilor afectate de pandemie. Cu 36 de milioane de noi şomeri în SUA, presiunile economice se amplifică, în timp ce autorităţile recunosc că reluarea activităţilor riscă să ducă la creşterea numărului de infectări cu coronavirus şi al deceselor. https://bit.ly/3bGpmfd

  • Spitalele din cel mai mare oraș al Braziliei, aproape de colaps din cauza numărului mare de bolnavi COVID-19. Sistemul sanitar din Sao Paulo ar putea să cedeze în maxim două săptămâni, pe măsură ce numărul de infectări cu COVID-19 crește alarmant, a declarat primarul celui mai mare oraș din Brazilia, citat de BBC. Bruno Covas a mai transmis că spitalele publice din oraș sunt ocupate în proporție de 90% și că ar putea să ajungă la capacitate maximă în aproximativ două săptămâni. Sao Paulo este unul dintre cele mai afectate orașe din regiune, cu aproximativ 3.000 de decese înregistrate până în acest moment. Duminică, Brazilia a depășit Spania și Italia la numărul de infectări și a devenit a patra țară cea mai afectată de coronavirus din lume. În ultimele 24 de ore, Brazilia a raportat aproximativ 8.000 de noi cazuri, ajungând la un total de 241.000 de infectări și 16.000 de morți.

  • În contextul pandemiei, multe multinaţionale îşi revizuiesc dependenţa ridicată de producţia din Asia, în special China. Ţările africane ar putea avea de câştigat de pe urma planurilor companiilor de a-şi diversifica lanţurile de aprovizionare, potrivit Deutsche Welle. Alexander Demissie, consilier al companiei de consultanţă AfricaRising, subliniază că zonele economice speciale apărute recent în multe ţări africane sunt deja verigi importante în lanţuri de aprovizionare.

  • Guvernele şi companiile farmaceutice analizează modurile de distribuire şi utilizare a eventualelor vaccinuri anticoronavirus, inclusiv prin rezervarea primelor doze pentru personalul medical, în condiţiile în care numeroase proiecte sunt accelerate, informează publicaţia The Wall Street Journal. Dintre cele peste 100 de vaccinuri aflate în curs de a fi dezvoltate la nivel mondial, cel puţin opt au iniţiat testele clinice pe oameni, inclusiv potenţiale produse ale companiilor Moderna Inc. şi Pfizer Inc. În acelaşi timp, giganţi farmaceutici precum Johnson & Johnson, AstraZeneca PLC şi Sanofi SA dezvoltă capabilităţi de a produce sute de milioane de doze de vaccinuri proprii ori ale partenerilor. https://bit.ly/3cKfxy0

  • Comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager este îngrijorată în privinţa ”diferenţelor uriaşe” între ajutoarele de stat oferite de membrii UE în criza coronavirusului, ea afirmând că acestea încep să distorsioneze piaţa unică europeană, transmite Reuters. Ajutoarele din Germania reprezintă peste jumătate din ajutoarele de urgenţă totale aprobate de Comisia Europeană, provocând îngrijorări că ţările bogate ar putea să aibă un avantaj incorect pe piaţa unică. Într-un interviu acordat publicaţiei germane Sueddeutsche Zeitung, Vestager a spus că există riscul ca nivelurile diferite ale ajutoarelor de stat între ţările membre să distorsioneze concurenţa şi să încetinească redresarea economică în contextul pandemiei de coronavirus. ”Acest lucru s-a întâmplat deja într-o anumită măsură”, a afirmat Vestager, potrivit unui extras din interviul care va fi publicat luni. Asigurarea unor condiţii concurenţiale pe piaţa unică europeană care reuneşte circa 450 de milioane de oameni este un principiu de bază al UE şi a reprezentat mult timp o condiţie majoră pentru deschiderea pieţei către state precum China şi mai nou Marea Britanie după Brexit. https://bit.ly/2z8cD7F

  • Liderul suprem iranian Ayatollahul Ali Khamenei a afirmat duminică că americanii vor fi expulzaţi din Irak şi Siria, el reluând cererea ca trupele americne să fie retrase din Orientul Mijlociu, reatează Reuters. Iranul s-a aflat aproape într-un conflict deschis cu Statele Unite, când o dronă americană l-a ucis pe comandantul militar iranian Qassem Soleimani, la Bagdad, pe 3 ianuarie. Trei zile mai târziu, Teheranul a ripostat cu un atac cu rachete asupra unei baze americane din Irak. Khamenei a spus că acţiunile americanilor în Afganistan, Irak şi Siria au făcut ca aceştia să fie urâţi, potrivit unui transcript al unui discurs adresat studenţilor şi publicat pe site-ul său. ”Americanii nu vor stat în Irak şi Siria şi vor fi expulzaţi, a spus Khamenei. Luna trecută, preşedintele american Donald Trump a declarat că a ordonat US Navy să tragă în navele iraniene care hărţuiesc navele americane, dar a spus ulterior că nu schimbă regulile militare referitoare la angajament. https://bit.ly/36boEoV

  • China se opune ferm măsurilor luate de Statele Unite împotriva Huawei şi va lua măsuri să protejeze drepturile companiilor chineze. Ministerul Comerţului din China a anunţat duminică că se opune ferm celor mai recente reglementări ale Statelor Unite împotriva Huawei şi că va lua toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile şi interesele firmelor chineze, transmite Reuters. Ministerul a afirmat într-o declaraţie că îndeamnă Statele Unite să oprească imediat acţiunile greşite. Administraţia Trump a decis vineri să blocheze livrările de cipuri către compania Huawei Technologies, amplificând temerile de represalii chineze şi provocând scăderea puternică a acţiunilor producătorilor americani de echipamente pentru fabricar a cipurilor. Noua regulă a intrat în vigoare vineri, dar va avea o perioadă de graţie de 120 de zile. https://bit.ly/2ZelMXd

  • Economia mondială va avea nevoie de mai mult timp să îşi revină după criza economică generată de pandemie, afirmă Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), avertizând asupra riscurilor protecţionismului. Kristalina Georgieva a semnalat că FMI probabil va revizui în scădere perspectivele privind contracţia economică din 2020, evaluată până acum la 3%. Datele economice primite din întreaga lume sunt mai grave decât se estima. “În mod evident, acest lucru înseamnă că ne va lua mai mult timp pentru o revenire completă după această criză”, a subliniat directorul FMI. https://bit.ly/2LG9EpL


  • Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au propus crearea unui fond european de relansare economică în valoare de 500 de miliarde de euro, în contextul crizei generate de pandemie. “Fondul va avea amploarea de 500 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, pentru sectoarele şi regiunile cele mai afectate, în baza programelor bugetare ale Uniunii Europene şi prin respectarea priorităţilor europene”, anunţă Emmanuel Macron şi Angela Merkel, într-un declaraţie comună. https://bit.ly/3g1Opwu


  • Preşedinta Comisiei Europene a primit ”cu bucurie” propunerea franco-germană privind planul de relansare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, se menţionează într-un comunicat publicat luni, relatează AFP. Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent. “Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a adăugat ea. https://bit.ly/36jdlLK


  • Europol anticipează o explozie a pieţei de vaccinuri false împotriva COVID-19. Oficiul european de poliţie, Europol, estimează că o viitoare descoperire a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-CoV-2 va conduce la formarea unei pieţe de copii false ale unui asemenea vaccin, a semnalat luni şefa acestei instituţii, Catherine de Bolle, citată de agenţia EFE. Adresându-se Comisiei pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, ea a spus că ”vânzarea de produse frauduloase şi sub standard este în expansiune în economia pandemiei” prin intermediul internetului, atât prin canalele obişnuite de vânzare cât şi prin aşa-numitul ”dark web”. ”Estimăm că atunci când va exista un vaccin (împotriva COVID-19), delincvenţii vor folosi această oportunitate pentru a vinde vaccinuri false”, potrivit lui Catherine de Bolle. https://bit.ly/2Zgrx6D


  • Bloomberg – Lumea are prea mult grâu . În pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente şi a îngrijorărilor cu privire la restricţiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu în ultimele luni, la nivel global există prea mult grâu, susţin analiştii intervievaţi de Bloomberg. Deşi o serie de mari furnizori precum Rusia şi România au limitat exporturile pentru a-şi proteja livrările interne, iar unele măsuri sunt în continuare în vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comerţului iar livrările ar urma să continue să crească. În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021. “Nu au fost foarte multe întreruperi pe partea de ofertă. Ceea ce am văzut pe piaţa de grâu a fost foarte similar cu ceea ce am văzut la nivel de retail. A fost un element clar de panică”, după care a devenit evident că va fi ‘business as usual’, spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities. https://bit.ly/2Zt3qlt


  • Comisia Europeană lansează o consultare publică în scopul reexaminării infrastructurilor energetice transeuropene. Comisia Europeană a lansat luni o consultare, care se va derula până în 13 iulie 2020, referitoare la revizuirea normelor Uniunii Europene privind infrastructurile energetice transeuropene, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Toate răspunsurile colectate vor fi luate în considerare pentru revizuirea Regulamentului privind infrastructurile energetice transeuropene, care va aduce o contribuţie fundamentală la Pactul verde european. https://bit.ly/36cUbHp


  • SUA ar putea folosi Magnitsky Act ca să pedepsescă China. Care sunt oficialii de la Beijing vizați de sancțiuni. Trei membri republicani ai Congresului de la Washington vor ca administrația președintelui Donald Trump să sancționeze oficialii guvernamentali chinezi pentru ceea ce ei numesc „răspunsul lor duplicitar, ineficient și crud” la focarul de coronavirus. Acțiunile congresmenilor americani vin în contextul în care numărul țărilor care solicită o investigație cu privire la originile pandemiei și la modul în care China a gestionat criza coronavirusului, care a infectat peste 4.7 milioane de persoane la nivel mondial și a ucis peste 316.000 de oameni, este în creștere, iar un raport al agențiilor de informații din grupul „Five Eyes” – care include Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia și Nouă Zeelandă – susține că Beijingul a mințit despre transmisia virusului de la om la om, a cenzurat avertizorii de integritate și a refuzat să predea probe ale virusului, astfel încât țările occidentale să poată realiza un vaccin. https://bit.ly/2Tl1bMX

Comunicăm