Estonia este sinonimă cu digitalizarea, dar asta nu înseamnă că micul stat baltic se mulțumește cu atât. Estonienii au mereu o abordare practică a lucrurilor și știu să își facă auzită vocea în lume. În vara anului trecut, România a pierdut alegerile pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate de la ONU.
România era în competiţie cu Estonia, pentru un mandat de doi ani în Consiliul de Securitate, din partea Grupului țărilor est-europene. Pentru a obţine acest loc, România avea nevoie de cel puţin două treimi din voturile ţărilor membre ONU, adică cel puţin 127 de voturi. A primit doar 58 de voturi, în timp ce Estonia fost aleasă cu 132 de voturi. Într-un interviu în exclusivitate pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”, președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, dezvăluie care este secretul din spatele acestei victorii diplomatice remarcabile.
Digitalizarea a schimbat viața estonienilor
Aproape toate serviciile sunt online în Estonia, deci poţi să plăteşti taxe, facturi, să îţi faci programări la medic, să îţi deschizi o firmă şi aşa mai departe, la orice oră din zi şi din noapte. Digitalizarea are foarte multe avantaje, dar cel mai mare rămâne faptul că oamenii câştigă mai mult timp pentru ei.
Cristina Cileacu: Numele ţării dvs. este sinonim cu digital şi aici totul poate fi făcut, în mare parte, digital. Cât de departe veţi merge? Se va opri această digitalizare la un moment dat sau veţi digitaliza absolut totul?
Kersti Kaljulaid: Dar avem deja totul digital! Nu te poţi căsători online, dar aceasta este o alegere personală. Însă toate serviciile guvernamentale sunt digitalizate şi de asemenea, structura guvernamentală pentru servicii digitale este deschisă şi sectorului privat. Toată lumea poate dezvolta servicii pe această platformă. De exemplu, chiar înainte să vin la acest interviu, citeam că într-o regiune din Estonia şcolile au fost închise din cauza bolii COVID-19. Fiecare şcoală a anunţat că este închisă, dar că studiile se continuă digital. Bibliotecile s-au închis, la fel şi teatrele, dar fiecare şcoală a trecut la studii digitale.
Cum a învins Estonia România, la ONU
În fiecare an, cinci ţări sunt alese să facă parte prin rotaţie, ca membru nepermanent, din Consiliul de Securitate ONU. Locurile se distribuie pe considerente regionale şi România a concurat anul trecut cu Estonia. Fiecare ţară primeşte voturi de la restul naţiunilor şi scorul final a fost de 132 la 58, în favoarea estonienilor.
Cristina Cileacu: România a pierdut o bătălie, să folosim acest cuvânt, în faţa Estoniei, pentru locul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Şi dvs, ca preşedinte al ţării, aţi fost foarte implicată…
Kersti Kaljulaid: Am condus campania, am fost mai mult decât implicată. A fost treaba mea!
Cristina Cileacu: A fost treaba dvs, vă rog să le spuneţi telespectatorilor din România, cum aţi reuşit?
Kersti Kaljulaid: În primul rând, nu văd acest lucru ca pe o luptă sau ceva unde există învinşi şi învingători. Cred că este foarte util că am avut această competiţie, pentru că ne-a forţat să ieşim din propria carapace, să ne extindem global, să vorbim global cu oamenii, iar Ministerul nostru de Externe este mai informat astăzi despre problemele pe care le avem acum de rezolvat în cadrul ONU.
De exemplu, dacă mergi la întâlnirea CARICOM (n.r.- Comunitatea Caraibiană) şi vorbeşti cu toţi şefii de stat din această comunitate, înţelegi mai bine cum văd ei criza din Venezuela. Dacă mergi în Africa, bineînţeles că poţi face o analiză mai bună asupra a ceea ce se întâmplă în Mali şi zona Sahel (n.r. – Africa subsahariană). Şi aşa mai departe.
Deci, aş vrea să îi mulţumesc României pentru că a fost parte din această competiţie şi am fost fericită că am participat. Cum am câştigat-o?
Cred că diplomaţia secolului XXI s-a schimbat considerabil. Nu mai este cazul să ne mişcăm lent, din ambasadă în ambasadă, ambasador cu ambasador, la un nivel din ce în ce mai ridicat, până când ajungi la şefii de stat şi aranjezi întâlniri la cafea, ca să organizezi vizita.
În zilele noastre, lucrurile sunt mai personale. Adunarea Generală ONU, toate întâlnirile internaţionale sunt locuri unde îţi poţi aborda colegii, poţi ajunge să îi cunoşti, să le afli îngrijorările şi problemele, putem discuta despre ce anume putem face împreună, pur şi simplu îţi faci prieteni. Şi aşa ajungi la toată lumea. Estonia este o ţară mică, cu un număr scăzut de diplomaţi, de exemplu în Africa şi în alte locuri. Dar le-am spus prietenilor noştri africani că ok, pot deschide, cu bugetul pe care îl am pentru Africa, poate două ambasade. Chiar vrem încă două ambasade undeva în Africa. Sau putem cheltui aceşti bani lucrând la Uniunea africano-estoniană, memorandumul digital care va ajuta la dezvoltarea standardizării necesare pentru procesul de digitalizare în Africa. Fiecare dintre ei a răspuns să mergem pe varianta doi.
detalii pe Digi24
@omniapres.md
