Ministerul de finanţe ceh vrea să majoreze accizele la ţigări – Cronica zilei

spot_img
  • Cehia: ministerul de finanţe vrea să majoreze accizele la ţigări şi propune un program de tichete de masă. Accizele la tutun şi ţigări ar urma să crească cu aproximativ 5% pe an în perioada 2021-2023, potrivit radio.cz. În acelaşi timp va fi introdus un nou sistem de tichete de masă. Majorarea taxei pe ţigări ar urma să genereze venituri suplimentare de 2 miliarde de coroane (70 milioane de euro) în 2021 şi uşor mai puţin în următori doi ani, estimează ministerul ceh.
  • Bulgaria: numărul angajaţilor noi l-a depăşit pe cel al şomerilor în mai. Pentru prima dată de la începutul crizei coronavirusului în Bulgaria, numărul persoanelor nou angajate este mai mare decât cel al persoanelor rămase fără un loc de muncă, scrie Novinite. În săptămâna 18-24 mai, un număr total de 8.028 de persoane şi-au găsit un loc de muncă, în timp ce numărul şomerilor a atins 7.225, relevă datele Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei.

Washingtonul anuleză vizele studenților chinezi

  • Guvernul francez triplează bugetul acordat planului de încurajare a deplasării cu bicicleta. Guvernul Franţei va creşte la 60 milioane de euro fondul pe care l-a creat în aprilie pentru a-i încuraja pe francezi să se deplaseze cu bicicleta în contextul măsurilor de relaxare a restricţiilor antipandemie, a anunţat ministrul francez al tranziţiei ecologice Elizabeth Borne, potrivit Le Figaro. Iniţial cu o valoare de 20 milioane de euro, fondul permite finanţarea unui ajutor de 50 de euro pentru repararea unei biciclete în cadrul unei reţele selectate.

Olanda a pregătit o capcană pentru Italia

  • Polonia devansează Italia în comerţul cu Germania. Polonia a devansat Italia, devenind al cincilea partener comercial major al Germaniei, a anunţat ministerul polonez al dezvoltării, scrie The First News. Comerţul bilateral dintre cele două ţări a crescut cu 6,6% în primele două luni ale acestui an, ducând balanţa comercială la 21 miliarde de zloţi (4,7 miliarde de euro). Germania a fost cel mai important partener comercial al Poloniei în ultimele două decenii.

România nu mai recunoaște autoritățile Republicii Moldova

  • Economia mondială dă semne de dezmorţire după criza de COVID-19. Încet, dar sigur economia mondială iese din starea de hibernare indusă de coronavirus, relatează Bloomberg. Pe măsură ce guvernele îşi relaxează măsurile de caratină, datele sugerează că vârful celei mai severe recesiuni mondiale de la Marea Depresiune a fost atins. Un nou set de indicatori Bloomberg Economics găseşte că toate economiile monitorizate au înregistrat o redresare a activităţii de la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie, deşi niciuna nu se apropie încă de nivelurile previrus.

Polonia și Ungaria înăspreşte regulile pentru investitorii străini

  • Investitorii străini din Ungaria vor fi nevoiţi să aplice pentru obţinerea unei autorizaţii speciale pentru a putea achiziţiona mai mult de 10% din acţiunile unei companii locale considerate de importanţă strategică, potrivit Emerging Europe. Guvernul Ungariei stipulează că investitorii străini care se implică în tranzacţii cu o valoare ce depăşeşte un milion de euro în sec­toare precum cel al serviciilor medicale, energiei, pro­duc­ţiei alimentare, managementul reziduurilor, construcţii, finanţe, transport maritim, apărare şi IT vor fi obligaţi să înainteze documentaţie ministrului inovaţiei şi tehnologiei. Acesta are la dispoziţie 45 de zile pentru a aproba sau respinge cererea. https://bit.ly/3dcIAKU

Zuckerberg: Nu cred că Facebook sau platformele de internet în general ar trebui să fie arbitri ai adevărului

  • Scandal mare în SUA: Donald Trump ordonă revizuirea cadrului legal care permite funcţionarea platformelor online, Preşedintele SUA a emis o ordonanţă executivă prin care a ordonat reexaminarea legii din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba de Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită “26 de cuvinte care au creat Internetul”. Solicitarea de revizuire a cadrului legal – una dintre iniţiativele menite să verifice ceea ce simpatizanţii preşedintelui SUA susţin că este o tendinţă anticonservatoare a companiilor care deţin reţele de socializare online – intervine după un scandal cu platforma de microblogging Twitter, care a aplicat o etichetă cu avertisment privind “verificarea autenticităţii conţinutului” pe unul dintre mesajele liderului de la Casa Albă. https://bit.ly/2Bf2M0L

Nu toate statele vor îndeplini condițiile pentru accesarea fondurilor de relansare economică. Unele nici nu sunt interesate.

  • Preşedintele francez Emmanuel Macron, invitat la parada militară din 24 iunie de la Moscova După ce a fost amânată de pe data de 9 mai din cauza pandemiei, Rusia îl va invita pe preşedintele francez Emmanuel Macron la parada militară pentru marcarea victoriei împotriva Germaniei naziste, ce va fi organizată anul acesta pe 24 iunie la Moscova, a anunţat un responsabil al diplomaţiei ruse, informează Agerpres. “Invitaţii noi vor fi trimise tuturor participanţilor (la paradă), inclusiv preşedintelui Republicii Franceze”, a declarat Aleksei Paramonov, înalt responsabil al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, într-un interviu pentru RIA Novosti. Anterior, preşedintele francez şi-a făcut publică intenţia de a asista la parada militară ce era prevăzută să aibă loc în Piaţa Roşie la 9 mai, pentru a marca 75 de ani de la victoria Aliaţilor împotriva trupelor lui Hitler. Liderul chinez Xi Jinping şi-a anunţat de asemenea intenţia de a asista la parada militară de la Moscova. Mare defilare patriotică ce ilustrează în fiecare an puterea militară rusă, parada a fost amânată în acest an din cauza epidemiei de coronavirus şi înlocuită prin comemorări mult mai modeste. https://bit.ly/2ZRXh22
Merkel: UE are un interes strategic în relația cu China
  • Franţa a depăşit pentru prima dată Marea Britanie şi Germania ca principala destinaţie pentru investiţiile internaţionale în Europa, arată un studiu publicat joi de firma de consultanţă EY, deşi numărul proiectelor ar putea fi revizuite pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), transmite Reuters. Numărul proiector de investiţii străine în Franţa a crescut anul trecut cu 17%, la 1.197, în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un avans de 5% (1.109 proiecte) iar în Germania a fost o creştere zero, fiind tot 971 de proiecte, la fel ca în 2018, conform consultanţilor de la EY. Două treimi din liderii de afaceri intervievaţi de EY la finalul lunii aprilie se aşteaptă să-şi revizuiască planurile de investiţii în Franţa şi 15% se aşteaptă să le amână pentru 2021. Niciunul nu se aşteaptă să le anuleze sau să le majoreze. Preşedintele Emmanuel Macron a atenuat reglementările în privinţa angajărilor şi concedierilor, pentru a stimula investiţiile şi a face economia franceză mai atractivă pentru investitori. https://bit.ly/2yL3L84 

Maia Sandu: Noi credem că nu este tocmai corect să demiți un guvern

  • Comisia Europeană a atenţionat că accesarea fondurilor prevăzute în planul de relansare propus miercuri va fi legată de reforme economice, în timp ce mai multe state care susţin rigoarea bugetară încă nu acceptă acordarea prea multor subvenţii. Oficiali europeni au promis, însă, că aceste condiţii nu vor fi la fel de stricte cum au fost în timpul ultimei crize financiare, dar ele vor fi corelate cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea, potrivit agenţiilor DPA şi AFP. Planul propus de executivul comunitar în vederea relansării economiei UE (pentru care Comisia Europeană prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%) include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemie. https://bit.ly/3gCHaf5
  • Noua UE va fi focusată pe sistemul sanitar şi cel social / Germania este decisivă Potrivit președintelui Comitetului Economic și Social European „acum, opinia publică germană s-a schimbat, linia politică a cancelarului Merkel s-a modificat radical, se conștientizează faptului că este necesar să se mutualizeze riscul, să prevaleze interesul general și să plătească cei care sunt mai puternici”, potrivit Rador care citează IlSole24. “Negocierea celor 27 ţări membre UE privind bugetul european și fondurile de recuperare, cu capcanele care ascund detalii, va fi dificilă şi se poate spune orice, cu excepția faptului că Uniunea Europeană a acționat târziu în situația de urgență Covid și că nu ia în considerare nou rol constitutiv bazat pe sănătate și pe social”. În ajunul prezentării de miercuri, 27 mai, a propunerii Comisiei privind fondurile de recuperare, Luca Jahier, președintele CESE, explică în acest interviu pentru „Il Sole 24 Ore” care este miza în joc și care sunt dinamicile dintre țările „frugale” și restul Europei în negocierea privind fondurile pentru situațiile de urgență coronoavirus. https://bit.ly/36DXSFW  
  • Comisia Europeană are un plan de recuperare economică de 750 mld. euro. Din valoarea totală a programului de revenire propus de CE, 500 de miliarde de euro vor fi distribuite sub formă de granturi către statele membre şi 250 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, potrivit Reuters. Partea cu granturile se conformează dorinţei cuplului Franţa-Germania care şi-a asumat rolul de a ghida UE prin criză. https://bit.ly/3ep8L1e
  • Slovenia: guvernul respinge propunerea de a ţine magazinele închise în zilele de duminică. Guvernul sloven nu susţine o moţiune legislativă ce propune menţinerea magazinelor închise în zilele de duminică şi în zilele libere după încheierea pandemiei, scrie Total Slovenia News. Proiectul depus de opoziţie nu este adecvat pentru dezbatere în parlament având în vedere actuala criză economică generată de COVID-19.
  • Cipru speră să atragă turiști în acest an, promițând că va deconta cheltuielile medicale ale oricărui vizitator care este depistat pozitiv pentru noul coronavirus, în timpul sejurului în țară. https://bit.ly/36ARD5W
  • Bulgaria Un număr de 23 de plaje dintr-un total de 132 de plaje cu contracte de închiriere sau concesiune pe litoralul bulgăresc al Mării Negre vor avea șezlonguri și umbrele gratuite anul acesta, a anunțat ministrul bulgar al turismului, Nikolina Anghelkova, potrivit publicației Dnevnik, citate de Rador. Plajele centrale din Burgas, Lozeneț și Primorsko, precum și cele din Duni, Kavați, Șkorpilovți etc. vor fi gratuite 100%, a enumerat ministrul. https://bit.ly/2Mb9J4V
  • ​Negocierile „dificile” privind planul de relansare economică a UE, prezentat de Comisia Europeană, nu se vor încheia la următorul summit european din iunie, a avertizat, miercuri, cancelarul german Angela Merkel. „Este clar că negocierile care sunt dificile nu vor fi încheiate la următorul summit european. (…) Obiectivul trebuie să fie oferirea de timp suficient până la toamnă astfel încât parlamentele naționale și cel European să poată discuta” planul astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, a declarat Merkel, citată de AFP.  https://bit.ly/2BcCV9P
  • Economia Chinei iese uşor din criza provocată de coronavirus. Economia chineză şi-a continuat recuperarea lentă de pe urma crizei coronavirusului în mai, însă optimismul întărit al companiilor a fost temperat de perspectivele sumbre la nivel mondial, notează Bloomberg. Primii indicatori disponibil şi-au continuat redresarea înregistrată în luna aprilie. Totuşi, cererea mondială este firavă, iar pieţele financiare au scăzut săptămâna trecută în parte pe fondul dezamăgirii produse de planurile modeste de stimulare ale guvernului chinez.
  • Cel mai de încredere consilier al premierului britanic, prins că a păcălit poporul. Dominic Cummings, consilier al premierului britanic Boris Johnson, a susţinut că a scris cu privire la ameninţarea coronavirusului încă de anul trecut, însă se pare că referinţele au fost adăugate în blogul său în luna aprilie a acestui an, potrivit The Telegraph. Afirmaţia lui Cummings potrivit căreia acesta ar fi anticipat pandemia nu este adevărată, a recunoscut Downing Street.
  • Spania introduce un venit universal pentru cetăţeni pentru diminuarea impactului crizei coronavirusului. Unii spanioli vor primi ajutor financiar suplimentar în condiţiile în care guvernul ţării intenţionează să introduceă primul venit de bază la nivel naţional, scrie CNBC. Există însă îndoieli că iniţiativa va reduce nivelurile ridicate ale şomajului şi inegalitatea. Guvernul va cheltui aproximativ 3 mld. de euro anual pentru susţinerea cetăţenilor mai săraci. Venitul de bază ar urma să ajungă la 850.000 de gospodării şi 2,5 milioane de cetăţeni.
  • Parlamentul italian trage semnalul de alarmă cu privire la un război rece al dezinformării purtat de China şi Rusia împotriva Italiei. Suntem în plin război rece, avertizează Comitetul parlamentar pentru securitatea republicii din Italia (COPASIR). Acesta trage pentru prima dată în istoria Italiei, în mod oficial, semnalul de alarmă asupra campaniei de dezinformare desfăşurate de China şi Rusia împotriva Italiei, scrie La Repubblica. Pentru prima dată Parlamentul italian acuză cele două ţări de lansarea în mod repetat de încercări de dezinformare prin intermediul social media. Potrivit comitetului, dezinformarea are menirea de a stârni controverse împotriva Uniunii Europene.
  • Șeful diplomației europene, Josep Borrell: “Ce trăim acum este sfârșitul dominației americane”. „Analiștii vorbesc de multă vreme despre sfârșitul unui sistem (mondial) condus de Statele Unite și de emergența unui secol asiatic. Ceea ce e pe cale să se producă sub ochii noștri”, a afirmat luni șeful diplomației europene, Josep Borrell, potrivit La Libre. În opinia sa, lumea se schimbă cu viteză mare, iar criza coronavirusului acționează ca un catalizator în această privință. „Întărește o tendință deja marcată înainte”, a adăugat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, la o întâlnire anuală a diplomației germane la Berlin. “Trăim într-o lume fără un lider clar, în care Asia ocupă din ce în ce mai mult spațiu, din punct de vedere al economiei, securității și tehnologiei. Dacă secolul 21 ar fi să fie” secolul asiatic “că al XX-lea a fost „secolul american”, s-ar putea constata că pandemia va fi pivotul acestei schimbări, a adăugat spaniolul. “Aceasta este într-adevăr prima criză din decenii în care Statele Unite nu au preluat conducerea în răspunsul internațional. Poate că nu doresc acest lucru, dar vedem tensiuni tot mai mari peste tot, în special, între Statele Unite și China.”, spune Borell.  https://bit.ly/2THErqP
  • Comisia Europeană a propus un plan de refacere economică (European Recovery Plan) în valoare de 1,85 trilioane euro pentru viitorul exercițiu financiar de șapte ani. Comisia Europeană a transmis propunerea către Parlamentul European și Consiliul UE, care trebuie să îl aprobe. Proiectul Comisiei Europene include mai multe instrumente de intervenție pentru ajutarea statelor membre lovite de criza provocată de coronavirus: atât viitorul buget multianual al UE (1,1 trilioane euro), cât și inițiativa Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde euro. Din aceste 750 de miliarde de euro, 500 miliarde vor fi granturi (fonduri nerambursabile) și 250 miliarde vor fi împrumuturi.  https://bit.ly/2X6pQqP
  • Propunere revoluționară: Comisia Europeană vrea ca fiecare cetățean să aibă o ”carte de identitate digitală” pentru a elimina birocrația și a crește gradul de digitalizare a serviciilor. Comisia Europeană a propus miercuri creșterea gradului de digitalizare în UE și, printre instrumentele avansate, a introdus ideea unui ”e-ID”, adică o identitate electronică publică pentru fiecare cetățean european. Propunerea Comisiei, una fără precedent, vine pe fondul căutării de noi soluții pentru susținerea economiilor afectate de criza provocată de coronavirus.  https://bit.ly/2ZFJj3h  e o idee bună, nu stiu doar cum vor reactiona cultele, dar tendinta in lume e asta. Trebuie de iesit din transee si de digitalizat cu generatia tanara, Poate de aacesat fonduri pentru proiecte in IT
  • Polonia se pregăteşte pentru negocieri dificile cu Uniunea Europeană privind viitorul fond de relansare după epidemia de COVID-19, a declarat vicepremierul Jadwiga Emilewicz într-un interviu preluat miercuri de Reuters din Dziennik Gazeta Prawna. Guvernul de la Varşovia se teme că Polonia va deveni contributor net la fond, în loc să fie unul din beneficiari, a arătat ea. Franţa şi Germania au propus crearea unui fond de relansare economică de 500 de miliarde de euro pentru compensarea efectelor economice ale epidemiei. Banii ar urma să fie direcţionaţi în primul rând către regiunile cele mai afectate din Europa. Polonia, principala beneficiară netă a bugetului UE, a suportat criza coronavirusului mult mai bine decât Italia, Spania sau Franţa. ”Este o situaţie foarte dificilă. Aşteptăm poziţia oficială a Comisiei Europene. Ne pregătim de o discuţie privind problema”, a spus Emilewicz. Reprezentanta guvernului polonez a apreciat că ”excluderea noastră de la asistenţă este de neînţeles (…) Măsura în care COVID-19 a afectat ţara nu ar trebui să fie singurul criteriu de alocare”. https://bit.ly/3guEVtR
  -----
@omniapres.md

Recomandăm și ...

Satele din Găgăuzia se transformă. Echipa bașcanului Evghenia Guțul, cu sprijinul lui Ilan Șor, a dat o nouă viață străzii centrale din Beşghioz

Sărbătoare mare în satul Beşghioz, raionul Ceadîr-Lunga. Aici, pentru prima dată după mulți ani, a fost realizat un proiect de infrastructură de amploare - a fost reparat podul și a fost asfaltată strada Lenin, pe o distanță de 300 de metri. După cum a remarcat...

Guvernul a cheltuit o sumă record pentru rambursarea creditelor externe. Principalele surse de finanțare au fost sursele externe

În 10 luni a anului 2023, veniturile totale ale bugetului public naţional (BPN) cu consolidarea transferurilor au constituit 82,5 miliarde de lei, fiind în creștere cu 12,8% (9,35 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Ministerului Finanţelor. Datele Ministerului Finanţelor arată...

Guvernul a pregătit o serie de noi modificări ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024

Ministerul Finanţelor a pregătit o serie de noi modificări ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024. Aceasta chiar dacă politica fiscală și vamală pentru anul viitor a fost adoptat de Parlament, câteva luni în urmă. Autorităţile justifică necesitatea elaborării şi adoptării noilor modificări...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

ULTIMA ORĂ

Opinie

Politica