Croaţia şi Bulgaria intră în anticamera zonei euro

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus Panetta.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro. Recent Croaţia a mai depăşit un obstacol în parcursul de aderare la zona euro după ce BCE a spus că primele cinci bănci din Croaţia nu au deficite de capital.

Siegfried Muresan se compromite

Cu toate acestea, în raportul său de convergenţă pe 2020, publicat săptămâna trecută, Comisia Europeană a spus că criza coronavirusului a ridicat unele semne de întrebare cu privire la inflaţia şi starea de sănătate a finanţelor publice în ambele ţări.

Luna trecută, premierul croat Andrej Plenkovic a spus că autorităţile de la Zagreb se aşteaptă să petreacă doi ani şi jumătate în ERM-2 înainte de adopta moneda euro. La rândul său, în aprilie premierul bulgar Boiko Borissov a spus că Bulgaria speră să adere la ERM-2 alături de Croaţia până în luna iulie.

Comunicăm