Premierul spaniol anunţă creşterea impozitelor, ca urmare a crizei economice provocate de COVID-19. Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat joi o reformă fiscală ”inevitabilă” ca urmare a crizei economice şi sanitare provocate de epidemia COVID-19 şi are pentru aceasta în vedere o creştere a impozitelor, mai ales a celor percepute marilor companii, relatează AFP. După enormul efort bugetar realizat în ultimele luni, ”vom trebui să reducem datoria publică, vom trebui să reducem deficitul public şi vom trebui aşadar să creştem încasările fiscale ale statului”, a spus Sanchez într-un interviu acordat postului LaSexta. ”O reformă fiscală este inevitabilă”, a insistat premierul socialist spaniol, argumentând că în prezent încasările la bugetul statului spaniol raportate la PIB sunt mult inferioare mediei europene, cu şapte procente din PIB mai puţin. https://bit.ly/31RLke7
Economia este adevărata politică
– Cronica zilei – 02 iulie 2020
🔹 Mesajul lui Ion Chicu pentru Maia Sandu: „Politiciano, în țară mor Oameni. Nu electorat, Oameni”. Premierul Ion Chicu a publicat pe 2 iulie un mesaj adresat președintei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, șeful executivului a acuzat-o pe predecesoarea sa de „mofturi” și că a făcut parte din guvernul pe durata cărui mandat a fost comis jaful din sistemul bancar. Reacția vine după ce fracțiunea PAS a boicotat ședința parlamentului în care guvernul urma să prezinte mai multe proiecte de legi pentru care și-a asumat răspunderea. „Nu vă pică bine electoral majorarea cu 30% a salariilor pentru 47 mii lucrători medicali, care mor acum pentru Oameni? Nu vă pică bine electoral alocarea a căte 700 lei pentru 659 mii de Oameni nevoiași? Nu vă pică bine electoral ajutorul de 100 mln lei pentru agricultori sau încă 50 mln pentru întreprinderile mici?”, s-a întrebat Ion Chicu.
🔹 Este oficial: NATO a început aplicarea planului pentru apărarea Poloniei şi a ţărilor baltice, chiar dacă Turcia se opune. Alianţa Nord-Atlantică a aplicat, începând de joi, planul de acţiune pentru apărarea Poloniei şi ţărilor baltice, după ce Turcia a decis să renunţe la exercitarea dreptului de veto faţă de această iniţiativă, afirmă oficiali citaţi de agenţia de presă Reuters. Planul destinat apărării Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, un document clasificat, a fost elaborat ca reacţie la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, fiind aprobat de Alianţa Nord-Atlantică la summitul de la Londra, desfăşurat în decembrie 2019. https://bit.ly/2NOye93
🔹 Salarii mai mici şi disponibilizări: Serbia este în plină criză. Criza a afectat serios companiile sârbe, cele mai mici întâmpinând cele mai grave probleme, scrie Serbian Monitor. Multe dintre ele au redus deja salariile. Aproximativ 15.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă în perioada martie – mijlocul lunii iunie. Disponibilizările continuă şi un nou val de reduceri salariale este aşteptat din iulie.
🔹 Germania cere înăsprirea reglementărilor în domeniul inteligenţei artificiale la nivelul UE. La patru luni după ce Comisia Europeană şi-a prezentat documentul oficial cu privire la inteligenţa artificială (AI), guvernul german a anunţat că este în mare parte de acord cu Bruxelles-ul, dar vede nevoia de întărire a securităţii, relatează Euractiv. Guvernul german este îndeosebi preocupat de faptul că doar aplicaţiile AI cu „risc ridicat“ trebuie să îndeplinească anumite cerinţe speciale.
🔹 Cabinetul sloven, zguduit de o anchetă privind contracte pentru echipamente medicale. Poliţia slovenă l-a reţinut pe ministrul sloven al ecnomiei, iar ministrul afacerilor interne a demisionat în timpul unei anchete de fraudă legate de contracte pentru echipamente medicale pentru combaterea pandemiei, potrivit Bloomberg. Ales Hojs a demisionat, directorul forţei de poliţie a ţării luând o decizie similară. Deciziile celor doi au urmat reţinerii ministrului economiei, care a supervizat achiziţiile de echipamente. Ministrul economiei neagă orice nereguli, în timp ce Hojs a declarat că acuzaţiile sunt motivate politic.
🔹 Producătorii de lactate sunt în pragul crizei. Producătorii de lactate se confruntă cu o criză existenţială, scrie Bloomberg. Aceştia au aruncat sute de litri de lapte, şi-au încetinit producţia şi au vândut vitele mai bătrâne. Guvernele lumii au intervenit cu stimulente, însă odată ce susţinerea va dispărea, mulţi producători se vor regăsi în faţa unor alegeri dificile.
🔹 Tesla depăşeşte Toyota şi devine cel mai valoros producător auto din lume: Preţul acţiunilor a crescut de cinci ori în ultimele 12 luni, ducând capitalizarea companiei la 205 miliarde de dolari. https://bit.ly/3eXnKQw
🔹 COVID-19 a devenit o boală ‘ca oricare alta’, afirmă premierul polonez Mateusz Morawiecki. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat joi că polonezii nu trebuie să se teamă să voteze în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 12 iulie, întrucât COVID-19 a devenit o boală ”ca oricare alta”, informează Reuters. Partidul lui Morawiecki, ‘Lege şi Justiţie’ (PiS), îl susţine pe preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda, care se va confrunta în 12 iulie cu actualul primar al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul principalei formaţiuni de opoziţie, Platforma Civică (PO). https://bit.ly/2C4iagA
🔹 NATO pune în aplicare planul de apărare pentru Polonia şi ţările baltice. NATO a trecut la punerea în practică a planului de apărare pentru Polonia şi ţările baltice, după ce Turcia a renunţat la obiecţiile sale, au anunţat joi oficialităţi lituaniene, poloneze şi franceze, potrivit Reuters. Ministerul de Externe turc a refuzat joi să facă vreun comentariu legat de acest subiect. Planul pentru Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia, ale cărui detalii sunt secrete, a fost elaborat la cererea celor patru ţări după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014. Documentul a fost aprobat la summitul NATO de la Londra, din decembrie anul trecut. Totuşi, Ankara nu le-a permis liderilor NATO să pună în aplicare acest plan dacă ei nu recunosc miliţiile kurde YPG din nordul Siriei drept organizaţie teroristă. https://bit.ly/2BuUQsw
🔹 Ungaria respinge solicitarea UE de a adăuga pe lista destinaţiilor sigure ţări din afara blocului comunitar. Ungaria nu se va conforma unei cereri a Uniunii Europene de a adăuga ţări terţe pe o “listă sigură’ de destinaţii pentru călătorii, cu excepţia Serbiei, a declarat joi premierul Viktor Orban, citat de Reuters. Cele 27 de ţări membre ale UE au aprobat marţi călătoriile de agrement sau de afaceri pentru cetăţenii din 14 ţări din afara blocului comunitar, într-o acţiune care vizează sprijinirea industriei turismului comunitar. https://bit.ly/2C36JWt
🔹 Rusia: Reforma constituţională a lui Putin, validată cu 77,92% (rezultat final). Ruşii au validat în proporţie de 77,92% revizuirea Constituţiei, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, potrivit numărătorii finale difuzate joi, rezultat calificat de opoziţie drept “mincinos”, informează AFP. După numărarea a 100% din sufragii, votul “împotrivă” a primit 21,27% din ele, conform cifrelor oficiale ale Comisiei electorale. Participarea la vot a fost în jur de 65%. https://bit.ly/2CYmkHn
🔹 Ucraina: Guvernatorul Băncii Naţionale a demisionat acuzând “presiuni politice”. Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Yakiv Smolii, foarte respectat de mediul de afaceri şi de occidentali, a demisionat miercuri denunţând “presiuni politice” asupra instituţiei sale, o decizie care trebuie să fie aprobată de parlament, notează AFP. Yakiv Smolii, în funcţie de doi ani, a făcut cunoscut într-un comunicat că i-a prezentat demisia preşedintelui Volodimir Zelenski. El nu i-a numit direct pe cei pe care îi acuză de “presiuni politice sistematice”, menţionând doar imposibilitatea de “a-şi exercita funcţia în mod eficient”. https://bit.ly/3dQWiCJ
🔹 România, avertizată din nou de Comisia Europeană din cauza defrișărilor ilegale și a poluării aerului. Bucureștiul mai are o lună la dispoziție ca să rezolve problema tăierilor abuzive de lemn. România a fost avertizată din nou, joi, de Comisia Europeană din cauza defrișărilor ilegale și a poluării aerului, în cadrul procedurilor de infringement deja lansate. Bucureștiul mai are o lună la dispoziție ca să rezolve problema tăierilor abuzive de lemn, iar în caz contrar poate fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Potrivit unui comunicat al executivului european, Comisia solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său. https://bit.ly/2NQE3mk
🔹 Comisia Europeană dă România în judecată la CJUE și cere sancțiuni financiare pentru că nu a transpus legislația privind protecția mărcilor. Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) și cere sancțiuni financiare pentru că România nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei din 2015 privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436), potrivit unui comunicat al executivului european. România este singurul stat membru UE care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei. https://bit.ly/2NP61Pp
🔹 Școlile din Anglia se vor redeschide complet în septembrie, cu toți elevii la clase. În ce condiții și ce se întâmplă dacă apar cazuri de Covid-19. Restricțiile privind numărul de elevi care participă la ore, aplicate în școlile din Anglia din momentul în care acestea au început să-și reia activitatea, acum o lună, vor fi ridicate în septembrie. Așa au anunțat oficial, joi, autoritățile de la Londra, care au prezentat în ce condiții se vor reîntoarce toți elevii la clasă, începând cu următorul an școlar. Principalele măsuri de intervenție vizează situațiile în care apar cazuri pozitive de Covid-19 în instituțiile de învățământ. https://bit.ly/3dT3azD
@omniapres.md
