Cel mai probabil, vor avea loc alegeri anticipate … Cronica zilei

Au intrat în vigoare noile tarife la energia electrică. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, consumatorii casnici din centrul şi sudul Republicii Moldova, deserviţi de „Premier Energy” , vor achita un leu şi 51 de bani pentru un kWh, cu 17 bani mai puţin. Locuitorii din nordul republicii, deserviţi de societatea „Furnizarea Energiei Electrice Nord” vor achita doi lei şi patru bani pentru kW/h, cu 10 bani mai puţin. Ajustarea tarifelor a fost posibilă datorită scăderii preţurilor de achiziţie a energiei electrice de la producător. Ultima dată, tariful la energia electrică a fost modificat la sfârşitul lunii iulie 2020.

În 2020, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 1 486,74 milioane dolari SUA, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. De menționat că, 83,2 la sută din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani, decontări nete (în USD, EUR și RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 16,8 la sută sunt transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută. Majorarea reală a valorii transferurilor totale constituind 18,3 la sută. https://bit.ly/3pECjy0

Uniunea Europeană (UE) salută decizia din 29 ianuarie 2021, a facilității COVAX / GAVI sprijinită de UE, de a aloca 24.570 de doze de vaccin BioNTech-Pfizer COVID-19 și până la 264.000 de doze indicative de vaccin AstraZeneca / SKBio COVID-19 către Republica Moldova. Cu 853 de milioane de euro, UE este cel mai mare contribuitor inițial al Facilității COVAX. „Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Un acces echitabil și corect la vaccinuri este un element cheie pentru a pune capăt pandemiei. Uniunea Europeană și statele sale membre, acționând împreună ca „Echipa Europei” sunt mândri să sprijine COVAX în furnizarea de vaccinuri partenerilor noștri”,a declarat Ambasadorul Peter Michalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. https://bit.ly/3oNEY7n

Cel mai probabil, vor avea loc alegeri anticipate, iar dacă PSRM nu și-ar fi dorit acest lucru, atunci nu demisiona Guvernul Chicu la data de 23 decembrie. Asta a dat să se înțeleagă deputatul socialist Vlad Batrâncea la ProTV. „Atunci când am putea avea majoritate parlamentară, am avea Guvern, noi am dus spre un scenariu care ar duce spre alegeri anticipate. Sunt puține șanse ca în acest Parlament să fie asigurată o majoritate care să asigure stabilitate și pentru un Guvern, deoarece un Guvern puțin probabil va avea rezultate palpabile dacă nu există sprijin parlamentar. Cel mai probabil vor fi alegeri parlamentare anticipate. Dacă noi am dori să menținem un Guvern, de ce ar fi trebuit Chicu să plece pe 23 decembrie?”, a declarat Vlad Batrâncea. https://bit.ly/39Fknhe

Partidul Socialiştilor ar putea vota Guvernul Gavriliţă, pentru a amâna cât mai mult alegerile parlamentare anticipate, însă chiar şi aşa, Guvernul Gavriliţă nu va fi unul cu urmări pozitive pentru socialişti. De această părere sunt invitaţii emisiunii Punctul pe AZi, Valeriu Munteanu, preşedintele USB, şi Anatol Ţăranu, analist politic. Anatol Ţăranu declară că versiunea votării Guvernului Gavriliţă de către PSRM şi Partidul Şor este una care stă în picioare, însă rămâne a fi doar o versiune, întrucât interesul socialiştilor acum este să amâne cât mai mult alegerile anticipate. „În politică, dintotdeauna, au importanţă interesele. Socialiştii au pierdut alegerile prezidenţiale şi acum bat în retragere, sunt în defensivă, ei sunt nevoiţi să recupereze. Alegerile prezidenţiale nu sunt bune pentru ei, şi trebuie să împingă alegerile cât mai târziu”, declară Anatol Ţăranu, subliniind că de cealaltă parte, PAS are un mare interes să folosească inerţia victorii fulminante din alegerile prezidenţiale. https://bit.ly/3aqqK71

Fracțiunea Platformei Demnitate și Adevăr nu va susține candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministră. Anunțul a fost făcut de către deputatul Alexandru Slusari. „Chiar dacă noi avem altă părere despre situația din țară și am punctat anumite riscuri pentru țară în cazul în care alegerile anticipate vor fi organizate de Guvernul lui Dodon, dar luând act de faptul că PAS refuză să voteze pentru propria candidatură. În asemenea situației, Platforma DA a luat decizia de a nu vota pentru doamna Gavrilița”, a precizat Alexandru Slusari în cadrul unei emisiuni de la PRO TV. https://bit.ly/36xAXO3

Candu s-a răzgândit. Liderul Pro Moldova susține că nu-l va mai acționa în judecată pe fostul său coleg de partid. https://bit.ly/3oAOSsB Liderul grupului parlamentar „Pro Moldova”, Andrian Candu susține că voturile deputaților din fracțiunea pe care o conduce nu pot influența eventuala aprobare a unui nou Guvern. Potrivit politicianului, viitoarea guvernare depinde de votul deputaților din PAS și PSRM. https://bit.ly/2LagCqp

Măsurile de izolare impuse de guvernul german au dus la scăderea cu 9,6% a vânzărilor din retail, comparativ cu luna precedentă. Este cea mai mare scădere înregistrată din aprilie 1956.

Pandemia a împins nivelul de trai al ruşilor la cel mai scăzut nivel dintr-un deceniu. Veniturile reale disponibile au scăzut cu 3,5% în 2020, acestea situându-se în prezent cu peste 10% sub nivelurile din 2013, ultimul an de creştere solidă înaintea anexării Crimeei de către Rusia.

Polonia este singura țară din Europa care folosește mai multă energie produsă din cărbune decât cea pe care o producea în 1990.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a declarat luni în favoarea unei noi Constituţii, o declaraţie surprinzătoare făcută cu doi ani înaintea alegerilor care se anunţă complicate pentru actual şef al statului turc. ‘Este clar că la baza problemelor Turciei se află Constituţiile scrise de pucişti începând din anii 1960 (…) A sosit poate timpul ca Turcia să redeschidă dezbaterea privind o nouă Constituţie’, a afirmat preşedintele Erdogan la Ankara, în timpul unei conferinţe de presă după o şedinţă de guvern. https://bit.ly/3pFhPoL

67% din exporturile de porumb ale Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, care a început la 1 iulie 2020, au fost generate de România. în perioada 1 iulie 2020 – 8 noiembrie 2020, România a exportat o cantitate de 1,065 milioane tone de grâu moale, însă în aceeaşi perioadă a importat 16.135 tone de grâu. Data de 1 iulie reprezintă începutul sezonului agricol 2020/2021. https://bit.ly/2YBDORK

Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a acuzat luni Uniunea Europeană că reţine vaccinuri anti-Covid-19 în dauna altor ţări, şi a deplâns faptul că statelor mai puţin bogate le lipseşte forţa de a-şi asigura cantităţile dorite. ‘Aceasta este o luptă între cei mai mari ofertanţi, care pot plăti primii’, a spus Duterte într-un discurs televizat. ‘Noi nu suntem bogaţi’, a adăugat el, dând totuşi asigurări că guvernul său are fondurile necesare pentru procurarea de vaccinuri. https://bit.ly/39EUQEB

Fostul preşedinte american Donald Trump a fost nominalizat luni la premiul Nobel pentru Pace de un politician populist de dreapta din Estonia. Jaak Madison, membru al Partidului conservator popular din Estonia şi europarlamentar, a explicat luni că Donald Trump este primul preşedinte american în 30 de ani care nu a început un război în timp ce era în funcţie. https://bit.ly/3tj5bhy

Cei care aleg să investească în bitcoin ar trebui să fie pregătiți să „piardă toți banii”, a declarat Gabriel Makhlouf, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene. Părerile sale la adresa criptomonedei sunt în linie cu avertismentele altor oficiali ai instituției. https://bit.ly/3j8ysGK

Retailerii europeni se confruntă cu deficite de produse din cauza creşterii dramatice a costurilor de transport. Costurile în creştere puternică legate de transportul de bunuri din Asia provoacă o criză de bunuri de larg consum în Europa pentru importatorii unei game largi de produse, de la articole pentru locuinţe, biciclete până la jucării şi fructe uscate. https://bit.ly/3rhy6jV

O divizie a GCL-Poly Energy Holdings a intrat în incapacitate de plată a unei obligaţiuni de 500 mil. dolari. GCL New Energy Holdings este deţinută majoritar de GCL-Poly, ale cărei acţiuni au crescut cu 700% după ce China şi-a anunţat intenţia de a atinge neutralitatea carbonică până în 2060.

Sute de oameni s-au adunat în mai multe orăşele franceze în weekendul trecut pentru a protesta împotriva Amazon, relatează The Local. Proteste au avut loc şi în faţa unui site unde gigantul american de comerţ online intenţionează să construiască un depozit masiv.

Ambasada rusă din Bulgaria a reacţionat cu virulenţă la criticile formulate de un diplomat american din Sofia cu privire la corupţia din această ţară, potrivit Euractiv. „Credem că astfel de declaraţii, în lipsa unor dovezi concrete, aruncă o umbră asupra politicienilor şi oficialilor din sistemul juridic al Bulgariei“, a scris ambasada rusă pe Facebook. Jessica Kim, diplomat american, comparase corupţia din Bulgaria cu o pandemie care nu poate fi tratată prin vaccinare.

Legislatorii japonezi dezbat oportunitatea ca firmele să le ofere angajaţilor opţiunea unui weekend de trei zile, în speranţa că angajaţii mai relaxaţi vor fi mai puţin ameninţaţi de „karoshi“, sau moartea din cauza muncii excesive. Schimbările privind cultura muncii din Japonia au fost accelerate de pandemie.

Emiratele Arabe Unite au anunţat luni că vor acorda cetăţenie străinilor, aceasta fiind o premieră pentru regiunea Golfului, transmite Reuters, preluată de news.ro. Paşaportul pentru Emiratele Arabe Unite, care este considerat unul dintre cele mai bune din lume pentru mobilitate, va fi oferit străinilor de vază şi profesioniştilor, precum ”investitori, medici, specialişti, inventatori, cercetători, persoane talentate, intelectuali, artişti şi familiile lor”, potrivit anunţului. https://bit.ly/2YCxjy0

Veste bună pentru basarabenii cu dublă cetăţenie. Începând de astăzi, copiii ai căror părinţi deţin şi cetăţenia României primesc alocaţii majorate cu 20%. În ceea ce priveşte a doua creştere, ministrul muncii de la Bucureşti, Raluca Ţurcan, a precizat că urmează să se stabilească dacă se va menţine şi a doua tranşă de 20%, mărire care ar putea avea loc în luna iulie sau august. Astfel, alocaţia pentru copiii cu vârste între 2 şi 18 ani va ajunge la suma de 214 lei româneşti pe lună, echivalentul a 920 de lei moldoveneşti. Raluca Ţurcan a subliniat anterior că alocaţiile pentru copiii mai mici de doi ani şi pentru cei cu handicap, care nu au împlinit 18 ani, vor creşte până la 427 de lei româneşti pe lună, ceea ce înseamnă 1 840 de lei moldoveneşti.

Comunicăm