Dumbrăveanu ”„În Republica Moldova lipseau rezervele intangibile de medicamente, dispozitive medicale, echipamente de protecție… ”

Viorica Dumbrăveanu despre lecția dură legată de pandemie care trebuie învățată

La declanșarea pandemiei COVID-19, sistemul de sănătate publică din Republica Moldova era într-o stare șubredă. Perioada de exploatare a celor 61 de spitale din țară depășea 50 de ani, ne dăm bine seama care era infrastructura și dotarea acestor instituții medicale.

În ceea ce privește profilul infecțios al sistemului spitalicesc, la începutul pandemiei Republica Moldova dispunea de 872 de paturi, 1/3 dintre care erau concentrate în municipiul Chișinău. În prezent în țară sunt peste 4 000 de paturi cu profil COVID-19, a menționat Viorica Dumbrăveanu, consilier al președintelui Parlamentului Republicii Moldova, ex-ministru al sănătății, la dezbaterea publică „O privire în viitor după un an de pandemie”, organizată de Agenția de presă IPN.

Dumbrăveanu a subliniat că o bună parte a personalului medical din spitalele cu profil boli infecțioase era concentrat la fel în Chișinău. În dotarea serviciului de asistență medicală prespitalicească erau 400 de unități de transport, dintre care 70 la sută erau cu uzura care depășea 100%. Cu aceste unități de transport erau transportați și pacienții în stare foarte gravă. 30% dintre instituțiile medicale primare de la sate nu dispun de apă și canalizare. „Vorbim despre măsuri de sănătate publică care se impun pentru toți, inclusiv și pentru personalul medical. Despre ce fel de măsuri de protecție putem vorbi dacă lipsesc aspecte elementare de protecție? Mai mult de jumătate dintre instituțiile publice se încălzesc cu sobe, neavând condiții de activitate pe timp de iarnă”, a relevat ex-ministrul sănătății.

Responsabilul a amintit că Agenția Națională de Sănătate Publică a fost reformată în 2016 și a devenit succesoarea a 39 de entități juridice, au fost lichidate multe structuri la nivel teritorial, acestea fiind lipsite de capacitatea de diagnosticare în condiții de laborator. „În același timp, toți cereau testarea masivă a populației. La acel moment, era posibilă diagnosticarea în condiții de laborator doar în municipiul Chișinău”, a adăugat Viorica Dumbrăveanu.

Potrivit ex-ministrului sănătății, vârsta medie a medicilor de familie depășește 50 de ani, iar aceștia fac parte din grupul de risc de infectare cu COVID-19 și ei ar fi trebuit să muncească la distanță. Asigurarea cu medici de familie în Republica Moldova este de 4,7 la 10 mii de locuitori sau de 2 ori mai mică decât în UE. Gradul de dotare a instituțiilor medicale este și el unul compromis – în prezent la un pat de spital revin 1,5-2,5 dispozitive medicale, în timp ce în UE acest grad de dotare este de 5-15 dispozitive medicale la un pat de spital. În debutul pandemiei, 37% dintre dispozitivele medicale erau exploatate mai mult de 10-15 ani, iar unele și 30 de ani, în timp de norma recomandată este de cel mult 10 ani, a detaliat Viorica Dumbrăveanu.

„În Republica Moldova lipseau rezervele intangibile de medicamente, dispozitive medicale, echipamente de protecție care erau necesare în situații excepționale sau urgențe de sănătate publică. Este o lecție dură, care trebuie învățată, trebuie să consolidăm această componentă. În 2019 au fost tergiversate mai multe achiziții publice, inclusiv achizițiile de dezinfectanți și consumabile medicale și achiziționarea centralizată a consumabilelor de laborator. Ani de zile ne-am confruntat cu exodul medicilor, plecarea tinerilor specialiști peste hotare, din cauza condițiilor adecvate de muncă”, a menționat ex-ministrul sănătății.

La acel moment, Planul de pregătire și răspuns la urgențele din sănătate publică trebuia ajustat la condiții de pandemie, cu măsuri privind protecția individuală a personalului medical, alte măsuri de sănătate publică pentru populația generală, pentru elevi, atunci când noi nu am avut această cultură și aceste exigențe. Trebuia să mergem nu doar pe aspectele de restricționare, dar și pe aspectele de educație privind sănătatea publică, a subliniat Viorica Dumbrăveanu.

Comunicăm