FMI propune suprataxarea bogăţiei la nivel mondial

Când guvernul francez a propus în 2013 creşterea taxei de solida­ri­tate pe bogăţie până la 75%, acto­rul francez Gérard  Depar­dieu, în semn de protest, a fugit din ţară în Rusia, în braţele lui Vladimir Putin, unde ca liber-profesionist era impozitat cu doar 6%, mai puţin chiar şi decât plătea rusul de rând. Depardieu a făcut exact ce spuneau criticii acelei taxe că se va întâmpla: averile mari vor pleca din ţară. Însă ce se întâmplă dacă taxa pe bogăţie devine o tendinţă mondială?

FMI, cel puţin, aşa ar vrea. Taxarea suplimentară a bogaţilor, pe care pandemia nu i-a afectat prea tare, ci din contră, i-a ajutat să devină şi mai bogaţi, ar reduce inegalităţile şi ar preveni turbulenţele sociale de genul celor care au şubrezit democraţiile după Marea Recesiune, notează zf.ro.

Între timp, Franţa sub preşedintele Emmanuel Macron a abolit taxa pe avere

Între timp, Franţa sub preşedintele Emmanuel Macron a abolit taxa pe avere într-o reformă fiscală care s-a dovedit că a folosit mai ales celor cu bani mulţi, iar de la 1 ianuarie 2021, după o propunere cel mai pro­ba­bil electorală a preşedintelui Rusiei Vla­dimir Putin ruşii bogaţi au ajuns să plă­teas­că mai mult la stat, un impozit de 15% pe avere.

Guvernele economiilor mari şi mici deopotrivă sunt în căutarea unor noi surse de venituri deoarece pandemia şi criza pe care aceasta a provocat-o le secătuiesc resursele de finanţare. În statele mai mici, prioritatea este de a găsi urgent bani. Guvernul polonez, spre exemplu, are în vedere o „taxă de coronavirus“ aplicată instituţiilor media, însă îşi regândeşte planul, criticat ca fiind un atac asupra presei libere şi democraţiei. Spania a ieşit victorioasă din bătăliile fiscale cu Netflix şi Facebook şi cu o taxă pe veniturile afacerilor digitale acum în funcţiune se uită dincolo de sectorul de tehnologie pentru noi venituri. Are în colimator alte multinaţionale şi pe cei care fac evaziune. Londra vizează vânzările online.

Însă în economiile mari şocul populist care a zdruncinat democraţia americană i-a pus în alertă pe guvernanţi şi pe politicienii mainstream. Ascensiunea formaţiunilor politice populiste sau antisistem în diverse părţi ale lumii, inclusiv în SUA prin venirea la putere a lui Donald Trump, este pusă pe seama creşterii inegalităţilor şi a diviziunii tot mai mari dintre săraci şi bogaţi.

În timp ce clasa de mijloc se micşorează, după cum scrie Bloomberg, bogaţii devin şi mai bogaţi. În Franţa, Macron, poreclit „preşedintele bogaţilor“, a abolit taxa de solidaritate pe avere pentru că, aşa cum a spus atunci ministrul de finanţe Bruno Le Maire, „suprataxarea capitalului nu a creat mai multă echitate fiscală, ci i-a încurajat pe investitori şi pe creatorii de avuţie să plece“.

Abolirea taxei de solidaritate a dus în schimb la creşterea rapidă şi semnificativă a averilor celor mai bogaţi francezi şi a numărului celor care primesc dividende, scrie Le Monde, care citează un studiu oficial.

Un alt studiu, publicat anul acesta de Institute for Policy Studies, cu orientare de stânga, a găsit că între 18 martie 2020 şi 18 martie 2021 averile miliardarilor lumii au crescut de la 8.000 de miliarde de dolari la 12.400 de miliarde de dolari. Cei mai mulţi dintre cei mai bogaţi oameni sunt în cele mai mari economii (dacă este exclus Putin, consi­derat de unii cel mai bogat om de pe Pământ).

Soluţia logică de a aduce venituri suplimentare la buget prin taxarea suplimentară

De aici, soluţia logică de a aduce venituri suplimentare la buget prin taxarea suplimentară a averilor mari. Preşedintele american Joe Biden are un plan în acest sens, fiind forţat în acestă direcţie de o tendinţă promovată de politicieni precum Bernie Sanders şi Elizabeth Warren. Iar tendinţa se extinde dincolo de SUA. Fondul Monetar Internaţional, instituţie cu sediul la Washington care în criza economică anterioară prescria guvernelor reţete toxice de austeritate care au rupt în multe locuri ţesătura socială, propune acum introducerea unei taxe „de solidaritate“ temporară pe care s-o plătească câştigătorii pandemiei, adică multinaţionalele, şi bogaţii. În 2008, anul marii crize, FMI era condus de francezul Dominique Strauss-Kahn, propus în funcţie de preşedintele de atunci al Franţei  Nicolas Sarkozy.

Între timp, Sarkozy a fost condamnat pentru corupţie, iar Strauss-Kahn, trecut printr-un scandal de viol, a primit poziţii de top la Banca de Dezvoltare Regională Rusă, care aparţine de compania petrolieră de stat Rosneft, şi la Fondul de Investiţii Directe Rus. Ca şi Depardieu, Strauss-Kahn a fugit în Rusia, deşi iniţial l-a învinovăţit pe Putin pentru ghinionul său.

Acum, la şefia FMI este bulgăroaica Kristalina Georgieva. Sub conducerea ei, instituţia spune că persoanele şi gospodăriile cu venituri mari care au prosperat în timpul crizei Covid ar trebui să plătească un impozit adiţional pentru a arăta solidaritate cu cei loviţi cel mai dur de pandemie.

O taxă temporară ar ajuta la diminuarea inechităţilor sociale

O taxă temporară ar ajuta la diminuarea inechităţilor sociale exacerbate de criza economică şi de sănătate din ultimul an, apreciază FMI. De asemenea, o astfel de soluţie le-ar oferi asigurări celor loviţi cel mai dur de criză că lupta contra Covid-19 este un efort colectiv în cadrul întregii societăţi.

Vitor Gaspar, directorul de afaceri fiscale la FMI, a spus pentru Financial Times că o creştere simbolică a taxării pentru cei care au prosperat în ultimul an ar întări coeziunea socială chiar şi acolo unde nu există nevoia urgentă de a repara finanţele publice. FMI a argumentat prin creşterea inegalităţilor în timpul pandemiei în condiţiile în care cel mai mult de suferit au tinerii şi săracii, pentru ei riscul pierderii locului de muncă şi venitului fiind cel mai mare.

Economiile avansate cu sisteme fiscale robuste ar trebui să majoreze ratele de taxare pentru veniturile cele mai mari o perioadă, a precizat Fondul, menţionând taxa de solidaritate introdusă în Germania după reunificare pentru a echilibra economia estului cu cea a vestului. O taxă specială pentru excesul de profit al companiilor care au realizat profituri neobişnuit de mari în 2020 ar trebui, de asemenea, luată în considerare.

Facem echipă pe Telegram

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *