PAS ne demonstrează că trebuie criticată și supravegheată foarte atent, pentru că mulți închid ochii, inclusiv în străinătate

Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa

Pe lângă interconectare, cele trei țări asociate vor o prezență masivă a UE în Parteneriatul Estic în vederea contrabalansării factorului rusesc, care încă își menține canalele de influență asupra regiunii, în special, în domeniul gestionării conflictelor teritoriale…

După aproape două luni de la lansarea „Trio-ului Asocierii” (Kiev, 17 mai 2021) cu Uniunea Europeană (UE), reprezentanții Georgiei, Moldovei și Ucrainei au semnat prima declarație a “Trio-ului” la nivel de șefi de țară, în cadrul Conferinței internaționale de la Batumi (19 iulie 2021). Documentul sprijinit de președinții Salome Zurabishvili, Maia Sandu și Volodymyr Zelensky constituie, de fapt, primul angajament politic trilateral de acest fel între statele care implementează Acorduri de Asociere cu UE.

Conținutul declarației reiterează aspirațiile europene ale țărilor asociate. Concomitent, de pe aceeași platformă trilaterală, se indică o serie de modalități prin care UE poate spori contribuția la diminuarea și prevenirea influențelor negative, produse de politica externă rusă. Pe lângă exprimarea simpatiilor pro-europene și a dezideratului de aderare viitoare la UE, declarația de la Batumi, are un simbolism geopolitic semnificativ cu încărcătură dublă:

Pe de o parte, documentul a fost semnat în compania Președintelui Consiliului European Charles Michel, care a salutat angajamentul robust pro-european al statelor asociate și a precizat că UE le va oferi sprijin pentru recuperarea economică, proiectele de interconectare (infrastructura fizică) și reforma pe dimensiunea statului de drept (UE, 19 iulie 2021). Mai mult decât atât, chiar dacă UE încă se abține de la orice diferențiere oficială între Parteneriatul Estic și, respectiv, „Trio-ul Asocierii”, Michel a lăsat să se înțeleagă că UE este pregătită pentru o agendă mai extinsă și a calificat drept „specială” relația cu țările asociate. Mai mult ca atât, oficialul european a venit cu propunerea de a introduce „evaluarea competitivă” a reformelor cheie. Această idee pare a fi inspirată din principiul integrării progresive în UE, formulată anterior de un grup de experți din UE și țările asociate (3DCFTAs, Februarie 2021), cu referire la parcursul european al Balcanilor de Vest și al țărilor asociate.

Pe de altă parte, declarația trilaterală semnalizează o sincronizare istorică între agendele politice locale din Georgia, Moldova și Ucraina, unde, după 30 de ani de la independență și 12 ani de la demararea Parteneriatului Estic, domină simultan partide politice pro-EU. Înainte de toate, cei trei președinți de țară sunt devotați cauzei europene. În paralel, aceștia mizează pe forțe politice pro-UE care au majoritate absolută în parlamentele naționale și dispun de pârghiile necesare pentru a desfășura reforme ce pot energiza implementarea Acordurilor de Asociere. Chiar și așa, situația locală, în linii mari, nu este ireversibilă, lineară sau perfectă. În Georgia, guvernarea pare a fi încă influențat de cercul oligarhului Bidzina Ivanishvili. În lumina violenței declanșate de grupurile conservator-religioase radicale, guvernarea georgiană eșuează să dovedească dedicație plenară pentru protecția necondiționată a drepturilor omului, a societății civile și a pluralismului mediatic (Civil.ge, July 2021). În Moldova, după alegerile anticipate de la începutul lui iulie, partidul Președintelui Sandu controlează parlamentul și noul guvern (3DCFTAs, Iulie 2021). Acestia urmează să demonstreze în practică abilitățile de a reforma țara în conformitate cu spiritul și litera Acordului de Asociere. Cu orice preț trebuie prevenit scenariul înclinației autoritare a reformistului Mikhail Saakashvili din preajma lui 2010 sau alunecarea într-o dispoziție de complacere ca urmare a dominației totale a puterii în stat, a altor doi politicieni cu aspirații reformiste, precum Nikol Pashinyan în Armenia și Volodymyr Zelensky în Ucraina, după anii 2018-2019.

Citește mai mult:  https://bit.ly/2Wtjt3e

Abonează-te la Omniapres.md pe Telegram pentru a afla mai multe


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *