Cenușă: Erorile guvernării legate de cazul lui Stoianoglo puteau fi anticipate

Cercetătorul politic Dionis Cenusa a specificat mai multe aspecte ce ține de cazul Stoianoglo și notează că Legea procuraturii modificată nu ar fi fost adoptată dacă era trimisă spre avizare Comisiei de la Veneția.

Exponenții PAS cer “transparență” și urmarea legii în cazul lui Stoianoglo de către procurorii care au inițiat cazul la demersul lui PAS (Carp) prin decizia CSP. După ce s-au comis abuzurile față de Stoianoglo (nu vorbim despre altceva), guvernarea a realizat că principiile sus-menționate contează. E bine că guvernarea nu este ignorantă, dar acest lucru se întâmplă cam târziu. Vreau să recapitulez câteva lucruri:

  • Președintele Sandu critica anterior vocile critice (inclusiv pe mine) din societatea civilă că cică noi cerem principiile statului de drept, care includ printre altele transparență decizională etc., pentru că cică așa ceva este aplicabil doar în țări normale (nu în Moldova, pentru că încă nu este “normală”). Evident, că această abordare este totalmente eronată pentru că nu poți pune bazele unui stat cu bună guvernanță prin respingerea principiilor care îl constituie.
  • În loc să anticipeze asemenea crize (dosarul împotriva lui Stoianoglo), guvernarea PAS a creat premisele crizei din moment ce a modificat legea procuraturi cu multiple devieri de la transparența decizională. Președintele care astăzi vorbește despre transparență încearcă să distragă atenția de la faptul că a aprobat o lege clădită abuziv anume pentru a-l elimina pe Stoianoglo. Apropo, Curtea Constituțională nu a văzut nimic ciudat nici în modul cum a fost modificată legea (netransparența decizională) și nici faptul că legea modificată a creat condiții pentru a politiza instituția procuraturii.
  • Deci dacă Președintele Sandu nu ar fi aprobat legea privind procuratura, Consiliul Superior al Procurorilor nu ar fi fost modificat, ceea ce ar fi împiedicat guvernarea să urmeze pașii ulteriori, inclusiv reținerea abuzivă a lui Stoianoglo, refuzarea dreptului la asistența avocatului în condiții de confidențialitate, arestul la domiciliu. Dacă în loc de criterii politice ar fi fost aplicate cele de integritate și meritocrație atunci Moloșag (fosta avocată a lui Sandu, conflict de interes) nu ar fi devenit ombudsman. Votul ar fi mers în favoarea lui Andrei Brighidin, iar el nu ar fi susținut demersul lui Carp/PAS împotriva lui Stoianoglo preluat, în mod bine calculat, de către Litvinenco și alții din CSP apropiați/numiți de PAS. Deci criza în jurul Stoianoglo nu ar fi apărut deloc, dacă legea procuraturii nu ar fi fost schimbată așa ca independența instituției să fie diminuată. Acum, Sandu/PAS se ciocnesc cu consecințele propriilor tentative de a politiza procuratura generală. Faptul că există suspiciuni de legături între Stoianoglo și Platon i-a picat bine guvernării. Scopul era și rămâne numirea unui procuror acceptabil din punct de vedere politic, care să fie și integru și eficient.
  • Legea procuraturii modificată nu ar fi fost adoptată dacă era trimisă spre avizare Comisiei de la Veneția. Cea din urmă nu ar fi admis intenția clară de a submina independența procuraturii, iar guvernarea PAS/Sandu nu ar fi putut ignora opinia Comisiei. La Bruxelles, Premierul Gavrilița promitea europenilor că guvernarea respectă standardele europene și recomandările Comisiei de la Veneția. De asemenea, legea nu ar fi ajuns să producă efecte dacă instituțiile europene nu ar fi închis ochii la ceea ce se întâmplă în jurul procuraturii. Guvernarea a acționat rapid deoarece Peter Michalko pleca, iar noul ambasador UE de-abia intra în funcție. În cel puțin două analize pentru IPN (citite de oficiali și diplomați europeni), eu am explicat printre altele ceea ce face guvernarea în materie de bună guvernare (ne referim la devieri, deoarece nu totul și orice este criticabil – prevalează acțiunile pozitive). Precondițiile politice (statul de drept, buna guvernare) nu au fost luate în calcul deloc de către UE, înainte de a face transferurile de bani (recentul transfer de 50 milioane euro) în schimbul reformelor sectoriale (realizate). În loc să intre în esența proceselor politice din țară, unii oficiali europeni au preluat discursul guvernării – “independența instituțiilor a fost consolidată înainte ca acestea să fie reformate”. Acest gând tot este eronat și cu tentă populistă, deoarece consolidarea independenței a fost o etapă/un element al reformelor anterioare (susținute de europeni, inclusiv pentru a elibera instituțiile de sub influența lui Plahotniuc).

Erorile guvernării legate de cazul lui Stoianoglo puteau fi anticipate. De asemenea, alte mișcări greșite pot fi prevenite dacă UE sugerează PAS/Sandu să avizeze în mod obligatoriu legile legate de statul de drept cu Comisia de la Veneția (un filtru important). De asemenea, UE nu poate să ignore faptul că se încearcă subminarea independeței ANRE în care s-a investit mulți bani europeni (iar critica Comunității Energetice, care primește bani de la UE, pare să nu conteze pentru unii oficiali europeni), prin crearea unor instituții noi (comasări etc.), unde să fie făcute numiri cu tentă politică actuală.

“Criza Stoianoglo” este prima pe agenda PAS/Sandu, dar nu și ultima, mai ales dacă guvernarea nu învață lecții din cele întâmplate/din propriile greșeli. Între timp urmează de văzut câte dividende politice vor reuși să acumuleze opoziția comunist-socialistă, care va dori să capitalizeze pe sensibilitățile factorului găgăuz.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *