Pistrinciuc: Banii de la FMI și UE merg la pensii, ajutoare sociale și compensații

Chiar dacă un număr impunător de persoane juridice gestionează banii donatorilor străini în puzderii de proiecte la nivel central, regional, local, transfrontalier în diferite domenii de activitate, guvernul este cel mai mare recipient al finanțărilor străine.

Banii din organismele internaționale, în special, de la FMI, UE se regăsesc în pensii, ajutoarea sociale, compensații și constituie partea leului din contribuțiile care vin de peste hotare, sunt destinați sprijinului bugetar direct.

Această a fost una din ideile evidențiate de Vadim Pistrinciuc, director executiv, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), în cadrul dezbaterii publice „Administrarea social responsabilă a asistenței externe: mecanisme, garanții, eficiență”, care a avut loc la agenția de presă IPN.

Anul acesta, a menționat vorbitorul, guvernul a beneficiat de un sprijin imens în valoare de 3,5 miliarde de lei. Aceste mijloace au făcut ca „noi să nu simțim din plin efectul scumpirii gazelor” și a crizei generale, a menționat vorbitorul. Polemizând cu poziția că „s-au compensat (facturile) tuturor și n-a simțit nimeni”, Vadim Pistrinciuc nu s-a arătat atât de sceptic, dar a admis că „noi toți am fi vrut ca intervenția de compensare să fie țintită mai bine”.

Însă dacă s-ar fi mers pe linia asistenței sociale, compensațiile n-ar fi ajuns nici până acum la destinatar, deoarece ar fi trebuit să fie evaluată starea financiară a fiecărei familii, iar prelucrarea datelor ar fi ocupat timp și efort.

Concomitent, expertul a menționat că au fost mărite pensiile, alocările sociale. În condițiile când numărul pensionarilor și al beneficiarilor de ajutoare în raport cu numărul persoanelor angajate este deloc favorabil creșterii alocărilor sociale, acest lucru nu ar fi fost posibil fără participarea partenerilor străini, a menționat vorbitorul.

La capitolul corectitudinii folosirii banilor, expertul a ținut să combată mitul că „asistența străină se fură în Republica Moldova”. Acesta este un mit care vine tot din politică.

„Dar în Republica Moldova se fură banii statului. La achiziții, licitații etc. Iar dacă vorbim despre proiecte (externe) dedicate, fiecare donator are un sistem, uneori extrem de sofisticat, de asigurare a transparenței. În Republica Moldova au existat doar câteva proiecte care au trezit suspiciunea europenilor. Nivelul de corectitudine a gestionării e destul de mare”, dacă vorbim de fondurile oferite de europeni, a precizat Vadim Pistrinciuc.

Tot aici, însă, există, în opinia lui, și alt aspect: banii din alocările externe permit să fie acoperite breșele care se formează în urma înșelăciunilor comise față de banii statului. Astfel, țara rămâne pe linia de plutire. Pentru o guvernare iresponsabilă, cum am avut în trecut, finanțările din afară sunt o garanție că lucrurile vor merge înainte, deși cu o viteză redusă și rezultate modeste.

„Se compensează de ici, de colo, se mai ia un credit…Nu vreau să vorbesc despre combaterea corupției. Mult mai eficientă ar fi prevenirea ei”, a opinat vorbitorul.

Afirmația cu banii din străinătate folosiți pentru acoperirea breșelor făcute de delapidări a generat o polemică între paneliști că mesajul poate fi perceput greșit în exterior.

Vadim Pistrinciuc a subscris opiniei că schimbările din politicul moldovenesc au condus lucrurile la purificarea de azi. Ca exemplu că procesul durează s-a dat faptul că după stoparea asistenței străine în 2016, vama moldovenească a sporit impresionant veniturile, ceea ce vorbește despre valorificarea unor rezerve interne și nu numai.

„Și în prezent atestăm o creștere continuă a încasărilor la vamă”, a specificat expertul, precizând că a tratat subiectul devalizării statului la modul general, ca pe un fenomen caracteristic trecutului Republicii Moldova.

Dezbaterea publică la tema „Administrarea social responsabilă a asistenței externe: mecanisme, garanții, eficiență”, organizată de IPN, a fost ediția a 251-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

  -----
@omniapres.md